Trei din cinci femei și fete cu dizabilități din Moldova au fost victime ale violenței fizice, iar peste 90% au suferit abuzuri psihologice sau emoționale. Datele sunt prezentate într-un nou studiu, realizat de Asociația „Abilități Europene Fără Limită”, care relevă amploarea violenței și discriminării cu care se confruntă această categorie vulnerabilă de persoane, transmite IPN.

Studiul, bazat pe răspunsurile a 2 700 de femei și fete cu dizabilități, a fost prezentat și discutat în cadrul unei ședințe comune a membrilor din Grupul de lucru pentru dizabilitate și incluziune și Grupul tematic pentru egalitate de gen ale ONU. La eveniment au participat reprezentanți ai agențiilor Națiunilor Unite, ai Ministerului Muncii și Protecției Sociale, ai Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor, și din societatea civilă.

Conform raportului, femeile cu dizabilități din Moldova se confruntă cu obstacole suplimentare care le amplifică vulnerabilitatea în fața violenței bazate pe gen. Deși statul a ratificat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități și a adoptat legi menite să promoveze egalitatea de șanse, aplicarea acestor prevederi este adesea deficitară. Infrastructura inaccesibilă, lipsa resurselor financiare și a personalului specializat limitează accesul la protecție și sprijin, iar multe femei afectate rămân în afara sistemelor de asistență.

Potrivit cercetării, 59,3% dintre respondente au fost supuse violenței fizice, 25,9% au raportat abuzuri sexuale, iar 55,6% au fost victime ale violenței economice. În același timp, aproape trei sferturi dintre ele au suferit traume fizice sau probleme de sănătate în urma acestor experiențe.

Reprezentanții organizațiilor internaționale au atras atenția asupra nevoii urgente de măsuri concrete. Bea Ferenci, șefa Oficiului ONU pentru drepturile omului în Moldova, a subliniat că, deși există progrese în domeniul incluziunii, femeile și fetele cu dizabilități rămân într-o poziție de risc crescut.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe lângă cifre, raportul scoate în evidență cauzele sistemice ale vulnerabilității: acces limitat la servicii medicale și juridice adaptate, infrastructură inaccesibilă și discriminare profund înrădăcinată.

Dominika Stojanoska, reprezentanta UN Women în Moldova, a subliniat că aceste realități nu trebuie ignorate, iar protecția și sprijinul pentru victime trebuie să fie prioritare. Stojanoska a îndemnat autoritățile să adopte o abordare intersecțională, care să țină cont de gen, dizabilitate și alte vulnerabilități suprapuse.

Evenimentul a oferit un cadru pentru identificarea unor soluții, printre care îmbunătățirea accesului la servicii, instruirea specialiștilor pentru identificarea și intervenția în cazurile de abuz, adaptarea informației pentru persoane cu dizabilități senzoriale și promovarea unei schimbări de mentalitate la nivel societal.

Concluziile studiului vor fi incluse în planurile strategice ale ministerelor și în programele agențiilor ONU, cu scopul de a preveni și combate violența asupra femeilor și a fetelor cu dizabilități.

Persoanele care se confruntă cu violență pot apela, confidențial și gratuit, telefonul de încredere pentru femei și fete la 0 8008 8008 sau numărul de urgență 112.

#femei cu dizabilitati #obeict de studiu #studiu #violenta

Centrala nucleară de la Paks, din Ungaria, funcționează, din nou, la capacitate maximă, a anunțat premierul țării, Peter Magyar. Ungaria a intervenit asupra Dunării pentru a menține centrala în funcțiune.

Centrala nucleară de la Paks funcționează, din nou, la capacitate maximă, după săptămâni în care autoritățile ungare au făcut demersuri pentru creșterea nivelului Dunării, principala sursă de apă pentru răcirea instalațiilor.

Anunțul a fost făcut de premierul ungar Peter Magyar într-un mesaj publicat pe Facebook.

„Paks la maxim! Am primit vești bune în cea de-a 12-a oră a ședinței de guvern. Centrala nucleară de la Paks a atins acum puterea maximă. Toate cele patru reactoare și toate cele 8 turbine funcționează impecabil”, a scris Magyar în postare, transmite Mediafax.

El a mulțumit specialiștilor din domeniul energetic pentru eforturile depuse în ultimele săptămâni, pentru a fi evitată închiderea completă a centralei.

Peter Magyar a făcut mențiuni și în privința centralei nucleare de la Cernavodă.

„Între timp, centrala nucleară din România, adusă anterior ca exemplu de către așa-zișii experți, este oprită de două săptămâni…”, a mai scris premierul ungar pe Facebook.

Ungaria a intervenit asupra Dunării pentru a menține centrala în funcțiune

Pentru a evita oprirea completă a centralei, autoritățile ungare au luat măsuri pentru creșterea nivelului apei în zona centralei Paks. Rolul Dunării este foarte important pentru sistemul de răcire al centralei. Seceta din vara aceasta a redus mult debitul râului.

Lucrările au început pe 13 august și includ construirea unui prag de fund, o structură asemănătoare unui mic dig, destinată reglării debitului de apă.

În paralel, autoritățile au folosit o soluție temporară. Două barje au fost scufundate în apropierea orașului Paks pentru a direcționa o cantitate mai mare de apă către canalul care alimentează sistemul de răcire al centralei.

O oprire completă ar fi afectat în mod major sistemul energetic al Ungariei, întrucât Paks asigură o parte semnificativă din necesarul de electricitate al țării.

Situația din România

Pentru a menține cât mai mult timp în funcțiune Reactorul 2, autoritățile au intervenit pe Dunăre. Au fost luate măsuri pentru direcționarea unui debit mai mare de apă către centrală, prin dislocarea unei stânci și scufundarea controlată a patru barje.

Cu toate acestea, cel de-al doilea reactor a fost oprit în data de 13 august, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este pentru prima dată în 23 de ani când decizia a fost luată din cauza debitului redus al Dunării.

Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă asigură în mod normal aproximativ 20% din producția totală de energie electrică a României.