Romii moldoveni au propria „instanță” condusă de o rudă de-a lui Artur Cerari, baronul de la Soroca. Potrivit așa-zisului judecător, procesele de judecată au loc ca într-o instanță obișnuită, doar că fără o serie de documente. Mai multe despre „Judecătoria Romilor” s-a povestit într-un interviu pentru canalul de YouTube al jurnalistului și vloggerul rus Ilia Varlamov. La fel, veți afla despre implicarea comunității în trafic de droguri sau „comerțul cu amănuntul”.

„Este o judecătorie obișnuită ca în oraș, pentru a nu completa o serie de documente, ca într-un final să fie una cu sentința emisă. Noi avem propria judecată, pe orice probleme, cu implicarea țiganilor. Poliția ne întreabă dacă reușim cu procesele și, dacă nu, să le ia ea. Însă noi reușim să ne descurcăm”, a declarat așa-zisul judecător.

În discuție s-a implicat și baronul Artur Cerari.

– Noi nu avem servicii de forță pentru a putea pune în aplicarea pedepsele. Noi amendăm, dacă nu amendăm, atunci îi oferim un termen ca el să dispară din ochii orașului.

– Dar dacă el nu vrea?

– Nu poate fi așa ceva. Dacă nu vrea, el știe ce-l va aștepta.

– Ce-l va aștepta?

– Îl așteaptă moartea. Cui asta îi trebuie? Alți oameni să ajungă în închisoare din cauza lui. De ce să pui la bătaie propria familie? Dacă nu ni se supun, le spunem că sunt în drept să se adreseze judecătoriei oficiale.

– Adică acceptați violența?

– Noi vrem ca el să dispară. Pe 5 ani, pe 10 ani, pe 30 de ani. Pe toată viața, dacă are greșeli mari, pentru omor.

În context, baronul și-a amintit de un caz grav din 1992, când un bărbat de etnie romă, în stare de ebrietate, și-a bătut soția, soacra și socru. El a venit de 8 martie să-și ia fetița, însă soția nu i-a permis. Doi frați ai femeii s-ar fi implicat și l-ar fi bătut și ei la rândul lor. Bărbatul s-a plâns părinților și deja fraților săi, care au luat armele și au împușcat din afară spre casă. Cei din casă și ei au deschis focul și în rezultat l-au ucis pe ginere.

Astfel, o tabără din 33 de rude-romi a plecat, însă peste 10 ani a revenit și, în urma unui proces la „Judecata Romilor”, li s-a permis să rămână, dar fără a crea noi probleme.

Ilia Varlamov i-a spus baronului că în Rusia romii se ocupă cu trafic de droguri și este un lucru cunoscut.

„Vreau să vă spun că nu din propria inițiativă se ocupă cu trafic de droguri. Fără „acoperiș”, nu fac niciun pas, dar „acoperișul” știți cine-s. Se întâmplă că fii, fiice nimeresc în același anturaj, mor. La noi tot în 81-82, a fost ceva. Am spus poliției să nu se implice. Noi intram în case și avertizam să termine sau să plece din oraș: Casa ta o vom nivela cu pământul. Copiii ne cresc. Vrei să-i faci dependenți de droguri? Nu-ți va reuși!”, a comentat Artur Cerari.

Cât despre dacă romii moldoveni se ocupă cu ghicitul, acesta a negat. Susține că de asta se ocupă doar romii ruși sau ucraineni, cei moldoveni sunt târgași.

#romi #Soroca

Reforma fiscală pregătită de autoritățile Republicii Moldova riscă să nu aducă suficienți bani la buget pentru a acoperi majorările salariale planificate în sectorul public și pentru a finanța investițiile necesare economiei, potrivit raportului Comisiei Europene cu privire la Republica Moldova pentru anul 2026, publicat miercuri, 4 noiembrie. Bruxelles-ul consideră că, deși autoritățile propun noi taxe și majorări de impozite, veniturile suplimentare estimate ar putea fi insuficiente, ceea ce va pune o presiune și mai mare asupra finanțelor publice, scrie bani.md.

Potrivit documentului, reforma fiscală urmărește simplificarea sistemului de impozitare, creșterea veniturilor bugetare și îmbunătățirea predictibilității pentru investitori și contribuabili. Printre măsurile analizate se numără majorarea sau introducerea unor accize pentru produsele considerate nocive, modificarea cotelor TVA pentru anumite categorii de bunuri și servicii, inclusiv produse alimentare importate, agricultură, HoReCa și consumul de gaze naturale și energie electrică peste un anumit prag.

De asemenea, sunt prevăzute majorarea plafonului neimpozabil pentru veniturile persoanelor fizice, impozitarea suplimentară a jocurilor de noroc, creșterea temporară a poverii fiscale asupra sectorului financiar și extinderea facilităților fiscale pentru profitul reinvestit de companii.

Cu toate acestea, Comisia Europeană avertizează că măsurile propuse nu rezolvă problemele structurale ale sistemului fiscal și nu asigură neapărat resursele necesare pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.

„În ansamblu, deși au fost întreprinse unele măsuri binevenite pentru eliminarea anumitor facilități fiscale, reforma propusă nu realizează o reducere sistematică a cheltuielilor fiscale pentru extinderea bazei de impozitare”, constată Comisia Europeană.

Mai mult, experții europeni consideră că veniturile suplimentare preconizate ar putea fi insuficiente pentru finanțarea reformei salarizării bugetarilor și pentru crearea unui spațiu fiscal destinat majorării investițiilor publice.

„Veniturile suplimentare estimate vor fi, probabil, insuficiente pentru a acoperi costurile viitoarei reforme salariale din sectorul public și pentru a crea spațiu fiscal pentru investiții publice mai mari, ceea ce va exercita presiuni suplimentare asupra poziției fiscale”, se menționează în raport.

Comisia atrage atenția că, în pofida eliminării unor facilități fiscale în 2025, impactul pozitiv asupra veniturilor a fost compensat în mare parte prin introducerea altor scutiri. Situația a continuat și în 2026, când au fost aprobate noi facilități, inclusiv prelungirea cotei zero la impozitul pe profitul reinvestit de întreprinderile mici și mijlocii.

Numai această măsură este estimată să coste bugetul aproximativ 0,45% din PIB, potrivit raportului. În paralel, autoritățile au introdus regimul fiscal pentru freelanceri, cu o cotă unică de impozitare de 15%.

Avertismentul Bruxelles-ului vine într-un context bugetar deja complicat. Comisia Europeană constată că Republica Moldova continuă să înregistreze deficite fiscale ridicate, iar datoria publică se află pe o traiectorie ascendentă.

În 2025, deficitul bugetar a constituit 3,9% din PIB, sub ținta de 5%, însă acest rezultat a fost determinat inclusiv de neexecutarea investițiilor planificate, nu doar de o performanță mai bună a încasărilor.

Pentru 2026, bugetul prevedea inițial un deficit de 5,7% din PIB, dar rectificarea propusă la sfârșitul lunii august indica o majorare până la 6% din PIB, pe fondul creșterii cheltuielilor curente, inclusiv a celor pentru salariile bugetarilor și sprijinul energetic acordat populației.

Comisia Europeană semnalează și faptul că investițiile publice continuă să fie executate sub nivelul planificat, în timp ce finanțarea deficitului prin emiterea valorilor mobiliare de stat devine tot mai costisitoare, pe fondul creșterii dobânzilor.

La sfârșitul anului 2025, datoria publică a Republicii Moldova ajunsese la 39,2% din PIB, iar Bruxelles-ul anticipează continuarea creșterii acesteia.

Constatările Comisiei Europene apar în contextul în care autoritățile pregătesc noua lege a salarizării în sectorul bugetar, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, concomitent cu modificările politicii fiscale.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat că autoritățile mizează pe aproximativ cinci miliarde de lei venituri suplimentare din noile măsuri fiscale, dar a recunoscut că realizarea prognozelor depinde inclusiv de comportamentul consumatorilor. Numai din impozitarea suplimentară a jocurilor de noroc ar urma să fie colectate circa 500 de milioane de lei.

Bruxelles-ul recomandă autorităților să extindă baza de impozitare prin reducerea mai sistematică a facilităților fiscale, să îmbunătățească eficiența cheltuielilor publice și să mențină o politică fiscală prudentă, astfel încât majorarea cheltuielilor să nu afecteze sustenabilitatea datoriei publice.