Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Cea mai gravă secetă din ultimele decenii afectează nordul Europei. Autoritățile impun restricții la apă

23 Mai 2025, 23:03
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
23 Mai 2025, 23:03 // În Lume //  Ana Panaguța

O secetă puternică, cum nu s-a mai înregistrat de câteva decenii, a lovit de mai multe săptămâni o parte din nordul Europei, din Scoția până în Țările de Jos și, dacă va continua, poate afecta producția agricolă, transmite agerpres.ro.

Atunci când se înregistrează un deficit de apă în câmpurile de grâu, porumb, rapiță sau orz, „creșterea acestor culturi este limitată”, a explicat pentru AFP Nicolas Guilpart, lector în agronomie la Agro Paris Tech.

În ultimele săptămâni a plouat mult mai puțin decât în mod normal pentru acest anotimp în nordul Franței, Belgia și Regatul Unit, iar pământul este uscat. Pe câmpuri, răsadurile de primăvară nu au germinat încă din cauza vremii excepțional de uscate.

Luke Abblitt, un fermier din estul Angliei, „se roagă pentru ploaie”, în contextul în care Regatul Unit se confruntă cu cea mai secetoasă primăvară din ultimii peste un secol și jumătate.

„Trecem de la o extremă la alta: plouă mult iarna și mai puțin primăvara și vara”, a declarat fermierul pentru AFP. Acum s-a resemnat să-și adapteze metodele de cultivare sau să „exploreze noi soiuri rezistente” la secetă.

Însă în nordul Angliei, nivelurile rezervoarelor de apă sunt „deosebit de scăzute, dacă nu excepțional de scăzute”, potrivit Agenției de Mediu.

În Olanda, nu a plouat niciodată atât de puțin de când au început înregistrările meteorologice în 1906.

În Danemarca, institutul meteorologic a avertizat la începutul lunii mai că ultimele trei luni au fost excepțional de secetoase, cu mai puțin de 63 mm de precipitații înregistrate. „Din 1874, au existat doar șapte momente când perioada februarie-aprilie a avut precipitații mai puține”, conform meteorologilor donezi.

În Suedia, este încă „prea devreme pentru a spune care va fi impactul asupra agriculturii în această vară”, spune Federația Fermierilor. Totuși, ea sfătuiește operatorii să își revizuiască planificarea apei.

În Franța, pânzele freatice subterane sunt bine umplute, dar plantele au nevoie de apă de suprafață pentru a crește și, prin urmare, de ploaie. Departamentul de Nord este în alertă de secetă începând de luni: între februarie și începutul lunii mai, a primit cantitatea de ploaie care cade de obicei într-o lună, iar vântul de nord-est a accentuat uscarea solului.

Prin urmare, fermierii se bazează din ce în ce mai mult pe irigații.

Acesta este cazul lui Sebastien De Coninck, producător de andive. Satul tânărului în vârstă de treizeci de ani, Beuvry-la-Foret, a primit de opt ori mai puține precipitații între martie și mai decât în aceeași perioadă a anului trecut, care a fost deosebit de ploioasă, a explicat el pentru AFP.

Irigațiile pot „compensa această lipsă de precipitații”, recunoaște agronomul Nicolas Guilpart, dar „tot trebuie să existe resursele necesare pentru a le face”. Pentru irigații, apa se scoate din acvifere, din cursurile de apă din apropiere sau din rezervoare și bazine.

Și în Franța, temperaturile sunt peste normal, în special în regiunea Hauts-de-France (nord), ceea ce „face ca atmosfera să fie mai uscată” și duce la „o mai mare evapotranspirație (o combinație de evaporare și transpirație a plantelor, n.r.) și, prin urmare, la creșterea cererii de apă a plantelor”, explică agronomul.

Însă această secetă intensă dintr-o parte a nordului Europei contrastează cu situația din sudul continentului și, în special, din Spania și Portugalia, unde în această perioadă s-au înregistrat precipitații de până la dublul cantităților obișnuite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!