Doar jumătate dintre sugarii din Republica Moldova sunt alăptați exclusiv până la șase luni, iar la vârsta de un an doar 15% dintre copii mai sunt hrăniți cu lapte matern. Totodată, doar una din zece mame își continuă alăptarea până la doi ani, așa cum este recomandat de specialiști. Tendința este descendentă și îngrijorătoare, arată un raport realizat de UNICEF în colaborare cu Ministerul Sănătății, care analizează obiceiurile alimentare în primele 1000 de zile de viață ale copilului, o perioadă esențială pentru sănătatea și dezvoltarea sa.

„În ciuda recomandărilor internaționale, mai puțin de jumătate dintre copiii moldoveni cu vârste între 0 și 5 luni beneficiază de alăptare exclusivă. Studiul arată că, deși există o ușoară creștere față de anul 2012 când rata era de 36%, Moldova nu a atins încă ținta globală de 50% stabilită de OMS până în 2025”.

Deși 94% dintre copii sunt alăptați măcar o dată, doar 72% sunt puși la sân în prima oră după naștere, moment esențial pentru inițierea corectă a alăptării. Mai mult de o treime dintre nou-născuți primesc alte lichide sau formule încă din primele două zile de viață. Printre cauzele invocate se numără lipsa de sprijin din partea personalului medical, nivelul scăzut de informare, dar și marketingul agresiv al produselor substitutive de lapte matern.

Potrivit experților, pe lângă durata scurtă a alăptării, alimentația complementară lasă de dorit. Mai bine de un sfert dintre copiii între 6 și 23 de luni nu primesc o varietate minimă de alimente, iar 41% nu beneficiază de o dietă minim acceptabilă, adică nu sunt hrăniți suficient de des sau cu produse din toate grupele alimentare esențiale.

„Datele studiului mai relevă și o altă problemă. Părinții introduc în dieta copiilor foarte mici produse nepotrivite pentru vârsta lor. Peste jumătate dintre copiii sub doi ani consumă băuturi îndulcite, dulciuri și produse procesate, cum ar fi mezeluri sau chipsuri”.

Această expunere timpurie la zahăr, sare și grăsimi procesate poate contribui la probleme de sănătate pe termen lung, cum ar fi obezitatea infantilă sau tulburările metabolice. Studiul indică o legătură directă între lipsa de informații corecte și obiceiurile alimentare nepotrivite.

Părinții se bazează, în proporție de 38%, pe surse online atunci când iau decizii despre alimentația copilului, iar 30% cer sfaturi rudelor. Doar 59% au indicat medicul de familie ca sursă principală, iar proporția celor care au primit îndrumări despre alăptare în timpul sarcinii este de 64%.

Mai mult, doar una din patru femei a fost sfătuită de personal medical să alăpteze imediat după naștere. Specialiștii subliniază că această lipsă de sprijin în primele ore de viață care este un moment crucial pentru inițierea alăptării, reduce semnificativ șansele ca bebelușul să beneficieze de hrană naturală în perioada recomandată.

Studiul atrage atenția asupra promovării agresive a formulelor de lapte praf, biberoanelor și tetinelor, inclusiv în instituțiile medicale. Aproape 40% dintre părinți au declarat că au văzut astfel de reclame în spitale sau clinici, iar 7% au primit mostre gratuite de produse destinate sugarilor.

Aceste practici contravin Codului Internațional de Marketing al Substituenților de Lapte Matern, pe care Moldova s-a angajat să îl respecte. Totuși, specialiștii UNICEF avertizează că legislația națională nu este suficient de clară și nu asigură o protecție reală împotriva influențelor comerciale.

„Hrănirea nu înseamnă doar nutriție – înseamnă formarea potențialului uman”, a subliniat Maha Damaj, Reprezentantă UNICEF în Moldova. Ea a precizat că obiceiurile sănătoase încep acasă, dar au nevoie de sprijinul unei întregi rețele, de la cadrele medicale la comunitate și factorii de decizie.

Angela Paraschiv, secretar de stat în domeniul sănătății, a anunțat că aceste date vor contribui la îmbunătățirea politicilor și programelor dedicate părinților.

„Recunoaștem că investițiile în nutriția timpurie nu sunt doar o prioritate de sănătate publică, ci și o investiție strategică în prosperitatea viitoare a țării noastre”, a precizat Paraschiv.

Printre recomandările formulate în studiu se numără consolidarea formării cadrelor medicale privind consilierea în alăptare, reglementarea mai strictă a publicității pentru produsele destinate sugarilor, extinderea serviciilor de sprijin pentru mame și lansarea unor campanii publice de conștientizare.

Cercetarea UNICEF a fost realizată în perioada octombrie-decembrie 2024, pe un eșantion reprezentativ de 1206 părinți și îngrijitori din toate regiunile Republicii Moldova, cu copii cu vârsta sub doi ani. Este primul studiu de acest tip realizat după o pauză de peste zece ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alăptare #copii #studiu

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.