Revista AQUARELLE și Asociația pentru Dezvoltarea Educației și Culturii „ProDEC Moldova”, în parteneriat cu Primăria Municipiului Chișinău, organizează pe 6 iunie 2025 cea de-a IV-a ediție a evenimentului cultural „Moldova are artă. Chișinăul are artă” – o celebrare a valorilor artistice naționale.

Evenimentul va începe la ora 18:00, în curtea Muzeului Național de Istorie a Moldovei, și va aduce împreună artiști consacrați, tineri talentați, muzicieni, pictori, dansatori și creatori din toate colțurile Chișinăului.

Programul serii include momente artistice de excepție, printre care prestația Orchestrei Municipale de Cameră „Camerata Chișinău”, dirijată de Cristian Spătaru, recitaluri susținute de artiști de renume, evoluții scenice ale elevilor din școlile și liceele de artă din capitală, dar și expoziții de pictură și sculptură, cu posibilitatea achiziționării lucrărilor.

Organizatorii își propun să aducă arta mai aproape de public, să susțină tânăra generație de artiști și să creeze punți între publicul larg, instituțiile culturale și comunitatea artistică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chișinăul are arta #eveniment #Moldova are artă

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.