Guvernul comunist din Vietnam a renunţat la politica sa de lungă durată de limitare a familiilor la doi copii, a anunţat miercuri presa de stat, în contextul în care ţara luptă pentru a inversa scăderea ratei natalităţii.

Ţara a interzis cuplurilor să aibă mai mult de doi copii în 1988, dar mărimea unei familii este acum o decizie a fiecărui cuplu în parte, a declarat Agenţia de ştiri Vietnam.

În ultimii trei ani, ţara a înregistrat rate ale natalităţii scăzute din punct de vedere istoric, rata totală a fertilităţii scăzând la doar 1,91 copii pe femeie anul trecut, sub nivelul de înlocuire, a declarat anul acesta Ministerul Sănătăţii. Rata natalităţii a scăzut de la 2,11 copii pe femeie în 2021, la 2,01 în 2022 şi 1,96 în 2023.

Această tendinţă este cea mai pronunţată în regiunile urbanizate şi dezvoltate din punct de vedere economic, în special în oraşele mari precum Hanoi şi Ho Chi Minh City, deoarece costul vieţii creşte.

Dezechilibru sexual

Ministrul adjunct al Sănătăţii, Nguyen Thi Lien Huong, vorbind la o conferinţă la începutul acestui an, a avertizat că este din ce în ce mai dificil să se încurajeze familiile să aibă mai mulţi copii, în ciuda ajustărilor de politică şi a campaniilor publice.

Ea a subliniat că scăderea ratei natalităţii reprezintă o provocare pentru dezvoltarea socioeconomică pe termen lung, inclusiv îmbătrânirea populaţiei şi deficitul de forţă de muncă.

Ea a îndemnat societatea să îşi schimbe mentalitatea, trecând de la concentrarea exclusivă asupra planificării familiale la o perspectivă mai largă asupra populaţiei şi dezvoltării. Vietnamul se confruntă, de asemenea, cu dezechilibre sexuale datorate unei preferinţe istorice pentru băieţi. Marţi, Ministerul Sănătăţii a propus triplarea amenzii actuale la 3.800 de dolari „pentru a reduce selecţia sexului fătului”, potrivit presei de stat.

Raportul de gen la naştere, deşi s-a îmbunătăţit, rămâne dezechilibrat la 112 băieţi la 100 de fete.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

China, vecinul gigant al Vietnamului, a pus capăt în 2016 propriei sale politici stricte a „copilului unic”, impusă în anii 1980 din cauza temerilor legate de suprapopulare, iar în 2021 a permis cuplurilor să aibă trei copii. Însă, la fel ca în multe alte ţări, creşterea costului vieţii s-a dovedit a fi o frână pentru ratele natalităţii, iar aceste măsuri nu au reuşit să inverseze declinul demografic al Chinei – în 2024, populaţia sa a scăzut pentru al treilea an consecutiv.

#copii #natalitate #Vietnam

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.