Plimbarea câinelui pe stradă este acum interzisă în aproape douăzeci de oraşe din Iran, din motive de igienă, siguranţă şi ordine publică, a anunţat presa locală. Unii clerici musulmani consideră că a mângâia un câine sau a intra în contact cu saliva acestuia este impur.

Cu toate acestea, nu există nicio lege care să interzică deţinerea unui câine în Iran, o ţară predominant musulmană, şi mulţi iranieni au animale de companie. Însă unii lideri politici şi religioşi le văd ca pe un semn de opulenţă şi le critică, fiind de părere că sunt un simbol al influenţei occidentale.

Cel puţin 17 oraşe, printre care Isfahan (centru), Yazd (centru), Kerman (sud) şi Ilam (vest), au interzis câinii în locurile publice în ultimele zile. În Teheran, o directivă similară a poliţiei este în vigoare din 2019, însă interdicţia nu este aplicată în mod efectiv. În capitala iraniană, mulţi proprietari îşi plimbă câinii pe străzile şi în parcurile din cartierele de lux, care au, de asemenea, un număr de magazine de animale de companie.

„Plimbarea câinelui este o ameninţare la adresa sănătăţii publice, a păcii şi a bunăstării”, a declarat Abbas Najafi, procuror pentru oraşul Hamedan din vestul ţării, citat sâmbătă de ziarul guvernamental Iran.

În 2021, 75 de deputaţi au semnat un text de condamnare a deţinerii de animale de companie, care a fost descrisă atunci ca o „problemă socială distructivă” pentru societatea iraniană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 2017, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că „deţinerea de câini din alte motive decât păstoritul, vânătoarea şi protecţia este considerată condamnabilă”.

„Dacă această practică seamănă cu cea a non-musulmanilor, promovează cultura lor sau provoacă daune şi tulburări de vecinătate, ea este considerată interzisă”, a adăugat el, citat de agenţia Tasnim.

În 2016, oraşul Shahin Shahr, din sudul Iranului, a provocat agitaţie cu decizia sa de a confisca animalele de companie pentru a combate „cultura occidentală vulgară”.

#caini #decizie #Iran

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.