În fiecare an, la 31 august, sufletul românesc tresare în același ritm pe ambele maluri ale Prutului. Ziua Limbii Române nu este doar o comemorare simbolică, ci o reconectare profundă cu identitatea noastră istorică, culturală și spirituală. Pentru Republica Moldova, această zi poartă o rezonanță aparte. Istoricul acestei sărbători întrunește evenimente marcate de tensiuni, curaj și renaștere. Toate au dus la oficializarea, într-un final, a limbii române în Republica Moldova, transmite IPN.

La 27 august 1989, un act de demnitate națională a pus începutul unui nou parcurs. Atunci, peste 700 de mii de cetățeni s-au adunat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, pentru a cere declararea limbii române ca limbă de stat și revenirea la grafia latină. Ca urmare a acestei mobilizări, peste două zile, pe 29 august 1989 se deschid lucrările celei de-a XIII-ea sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM, care durează până pe 1 septembrie. După intense dezbateri cu oponenții, reușita deputaților românofoni a fost ca limba română să fie declarată limba de stat și să fie adoptat alfabetul latin. Discuțiile cele mai aprinse din Sovietul Suprem au avut loc pe 31 august, când se votează și cea mai mare parte a legislației privind limba de stat și alfabetul.

În 1990, Parlamentul Republicii Moldova a decretat ziua de 31 august sărbătoare națională, cu denumirea „Limba Noastră cea Română”. În 1994 denumirea a fost schimbată în „Limba noastră”. Cu toate acestea, sărbătoarea continuă să fie denumită și Ziua Limbii Române.

În 2004 Parlamentul a încercat să comaseze sărbătoarea Limbii cu Ziua Independenței, ceea ce nu s-a mai întâmplat. De la venirea administrației liberale în fruntea municipiului Chișinău, sărbătoarea și-a recăpătat numele de „Limba noastră cea română”, cel puțin în capitala țării.

Și abia în data de 2 martie 2023 Parlamentul a redenumit sărbătoarea în ,,Limba Română”. Astfel, Ziua Limbii Române rămâne în Republica Moldova un moment de reflecție și de celebrare a limbii, care ne unește și ne definește ca națiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#campanie IPN #limba romana #natiune

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.