ChatGPT, serviciul de inteligență artificială al OpenAI, întâmpină marți, 10 iunie curent, probleme de funcționare în mai multe părți ale lumii, inclusiv în Republica Moldova. Potrivit DownDetector, la ora 15:40, peste 160 de persoane au raportat că au probleme cu el.

Problema a fost investigată încă de dimineață. Unii utilizatori au distribuit capturi de ecran din aplicația platformei care arătau că botul răspundea la întrebări cu: „Hmmm… se pare că ceva nu a funcționat corect.”

Alții au primit un mesaj de eroare cu textul: „A apărut o eroare de rețea. Vă rugăm să verificați conexiunea și să încercați din nou. Dacă problema persistă, vă rugăm să ne contactați prin intermediul centrului nostru de asistență la help.openai.com.”

OpenAI valorează 300 de miliarde de dolari, fiind una dintre cele mai valoroase companii. ChatGPT are peste 400 de milioane de utilizatori activi și peste 10 milioane de persoane au abonament plătit.

Recent, operatorul a lansat o nouă funcție de generare a imaginilor bazată pe inteligență artificială, numită GPT-4o, care este disponibilă gratuit pentru utilizatorii aplicației.

La finalul lui mai, Sam Altman, CEO-ul OpenAI, împreună cu fostul designer Apple, Jony Ive, își pregătesc echipa pentru lansarea unui nou dispozitiv secret. Va funcționa cu ajutorul inteligenței artificiale și va deveni la fel de indispensabil ca un laptop și un smartphone, scria The Wall Street Journal.

Planul este ca, în câțiva ani, 100 de milioane de astfel de dispozitive să devină parte din viața cotidiană a utilizatorilor. Nu este vorba despre un nou smartphone, nici despre o pereche de ochelari inteligenți — Altman a respins explicit ambele ipoteze. Este, însă, un obiect gândit să fie „a treia piesă esențială” de pe biroul omului modern, alături de un laptop și un telefon.

Dispozitivul ar trebui să fie discret, portabil, conștient de mediul utilizatorului și, în cuvintele lui Altman, „mai aproape de visul SF despre ce ar putea însemna cu adevărat AI-ul personal”.

De ce pică ChatGPT, o explică chiar robotul!

1. Întreținere sau actualizări de sistem

OpenAI face frecvent actualizări pentru a îmbunătăți performanța, securitatea sau pentru a introduce noi funcționalități. În timpul acestor update-uri, serviciul poate deveni temporar inaccesibil.

2. Suprasolicitare (traffic overload)

La anumite ore sau în anumite perioade (ex. după lansarea unui nou model sau funcționalitate), serverele pot fi supraîncărcate. Când cererea e mai mare decât capacitatea de procesare, accesul poate fi limitat temporar.

3. Testare A/B sau modificări de backend

OpenAI poate testa diferite versiuni ale modelului sau poate schimba configurații interne, ceea ce uneori duce la instabilitate temporară. Acestea nu sunt anunțate public mereu, dar pot cauza întreruperi aparent „fără motiv”.

4. Probleme de securitate sau atacuri (ex. DDoS)

Serviciile online pot fi ținta atacurilor cibernetice, ceea ce le face inaccesibile temporar până la remedierea problemelor.

5. Erori de infrastructură sau bug-uri

Chiar și cele mai avansate sisteme pot da erori. Dacă apare un bug în rețeaua de servere, în rutare sau în software, poate fi necesară oprirea temporară până la rezolvare.

Dacă întâmpini probleme frecvent:

Poți verifica statusul oficial — afișează dacă există întreruperi cunoscute.
Reîmprospătarea paginii sau reconectarea după câteva minute ajută de obicei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ChatGPT

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.