Reconstituirea operațiunii Iași-Chișinău la Tiraspol este o provocare, consideră președintele Parlamentului. Igor Grosu consideră că astfel liderii separatiști încearcă să sustragă atenția de la problemele reale pe care le are regiune.

Oficialul este de părere că modelul după care a fost construit regimul de la Tiraspol a ajuns în impas. În același timp, conform speakerului, nu este pentru prima dată când separatiștii demonstrează armamentul care le-a fost lăsat de ruși.

„Orice regim separatist prezintă pericol pentru orice stat civilizat. Nu e prima dată când ei bravează cu ce le-a lăsat și le-a dat Federația Rusă. Armament și ofițeri. Este o provocare și o încercare de a sustrage atenția de la alte probleme serioase prin care trece malul stâng. Pentru că modelul după care a fost construit, finanțat de Federația Rusă acest regim, a ajuns în impas”, a declarat șeful Legislativului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Militarii ruși, staționați ilegal în stânga Nistrului, reconstituie operațiunea Iași-Chișinău la Tiraspol, de comun cu trupele separatiste. Conform Biroului Politici pentru Reintegrare, în acțiune vor fi implicate 16 unități de tehnică militară, 13 piese de artilerie, muniții oarbe și materiale pirotehnice.

Evenimentul urmează să aibă loc pe 21 iunie, iar pe 11 iunie au fost organizate repetiții. Presa transnistreană prezintă evenimentul drept unul patriotic, iar rușii și transnistrenii au blocat solicitarea observatorilor din Delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control de a se deplasa la fața locului, ca să documenteze situația.

Sfidare de la militarii ruși, ilegali în Moldova: Reconstituie operațiunea Iași-Chișinău, alături de trupe separatiste

#Igor Grosu #operatiunea Iasi-Chisinau #provocare #reconstituire #Transnistria

Termenul în care Comisia de anchetă privind întreprinderile de stat trebuie să prezinte raportul a fost prelungit cu 30 de zile. Decizia a fost aprobată de Parlament și este motivată prin volumul mare de documente examinate și complexitatea informațiilor colectate de la autorități, întreprinderile de stat și alte entități, transmite IPN.

Potrivit președintelui Comisiei, deputatul PAS Dinu Plîngău, ancheta a scos la iveală discrepanțe între datele din registrele oficiale privind numărul întreprinderilor de stat. În prezent, 515 întreprinderi figurează în Registrul de stat al persoanelor juridice, 163 în Registrul patrimoniului public și 609 în Registrul fiscal de stat.

Comisia a examinat și modul de desemnare a membrilor consiliilor de administrație, constatând cazuri în care aceștia sunt schimbați frecvent sau fac parte simultan din mai multe consilii. Dinu Plîngău a declarat că astfel de practici pot transforma funcțiile în surse suplimentare de venit, în detrimentul administrării eficiente a întreprinderilor de stat.

Potrivit proiectului privind prelungirea termenului, comisia continuă acțiunile de documentare și analiză pentru a clarifica numărul întreprinderilor de stat active, precum și situația patrimoniului acestora.

Comisia a fost creată la începutul lunii iulie în urma scandalului de la Moldatsa, izbucnit după apariția unor informații privind salarii și stimulente considerate nejustificate, precum și suspiciuni legate de actele prezentate de fostul director Dumitru Vangheli la concursul pentru funcție. Vangheli a fost demis, iar ulterior au demisionat deputatul PAS Radu Marian, de la șefia Comisiei economie, buget și finanțe, și directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.