Cele două doctorițe de 37 și 53 de ani, acuzate de moartea femeii de afaceri în vârstă de 35 de ani, Liuba Babuțchi, într-un salon de înfrumusețare din Chișinău, în ianuarie 2025, au fost trimise pe banca acuzaților, anunță Procuratura Generală (PG).

Acuzatorii de stat spun că persoanele sunt acuzate de faptul că au participat activ la efectuarea procedurilor cosmetologice și intervenției chirurgicale într-o instituție neacreditată în desfășurarea activităților cu caracter medical.

„În privința celor două învinuite actualmente sunt aplicate măsuri preventive – arest la domiciliu în cazul primei femei (deși procurorii solicitaseră arest preventiv) și control judiciar pentru cea de a doua, cu aplicarea mai multor restricții (restricția de a părăsi localitatea, informarea despre schimbarea domiciliului etc.).

Măsură controlului judiciar a fost stabilită de Curtea de Apel Centru, după recursul avocatului împotriva măsurii arestului la domiciliu, stabilite anterior”, se arată în comunicatul emis de PG.

Potrivit Codului penal, pentru practicarea ilegală a medicinei sau activității farmaceutice, care a cauzat din imprudență decesul victimei, persoanele riscă o pedeapsă cu închisoare de la 1 an la 5 ani. Urmează ca Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani să se pronunțe, timp în care persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

În privința celei de a treia persoane învinuite, cauza a fost disjunsă în procedură separată acuzata fiind anunțată în căutare internațională.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Femeia de afaceri cunoscută și ca „Monalisa” de la denumirea magazinului de haine al cărei proprietară era, în vârstă de 35 de ani, s-a stins din viață pe 30 ianuarie 2025. Ea se programase pentru mai multe proceduri – injectarea feselor, intervenții la bărbie și la buze, sub anestezie. Soțul regretatei, Roman Babuțchi, caută să-și facă dreptate. El susține că se încearcă mușamalizarea dosarului.

Decesul Liubei Babuțchi a fost provocat de embolie, o afecțiune care împiedică oxigenul să ajungă în plămâni, din cauza unui cheag de sânge.

Proprietara salonului, care s-a adeverit ulterior a fi o frizerie, Irina Borodkina, a fugit din Republica Moldova, la două ore de la tragedie, traversând Palanca spre Ucraina. Irina Borodkina se află în prezent în Ucraina și „este puțin probabil să fie extrădată”, pentru că este cetățean ucrainean, spune șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cerăuțeanu. Pe data de 7 martie curent, Irina Borodkina a primit 30 de zile de arest din momentul în care va fi reținută.

#deces #Monalisa #persoane invinuite #Procuratura Generala

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.