Elevii din clasa a IV-a ar putea reveni la sistemul de notare cu note, privind disciplinile de examen, limba română și matematica. În acest sens, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, invită instituțiile interesate de această pilotare să completeze un formular.

„Scopul este să le oferim copiilor mai mult timp să se obișnuiască cu această formă de evaluare. În prezent, notele sunt introduse în clasa a V-a, în semestrul al doilea, exact când copiii trec prin mai multe schimbări importante — încep un nou ciclu de învățământ, lucrează cu mai mulți profesori și se adaptează la o altă organizare a lecțiilor. Toate acestea pot fi copleșitoare. Prin această măsură, încercăm să facem tranziția mai ușoară”, transmite Dan Perciun.

Potrivit ministrului, procesul de pilotare va dura un an și este opțional. Școlile pot decide să participe doar dacă există acordul consiliului de administrație, în urma consultărilor cu părinții.

În același timp, autoritățile își propun să explice mai clar părinților cum funcționează calificativele și descriptorii de performanță, astfel încât să poată urmări mai ușor progresul copiilor și să îi sprijine acolo unde este nevoie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#clasa a IV-a #MEC #note

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.