Israelul a lovit Iranul joi, pentru a şaptea noapte la rând, ca parte a ofensivei sale, Donald Trump neexcluzând posibilitatea ca SUA să intre în război pentru a distruge programul nuclear al Teheranului.

„Nu caut o luptă. Dar dacă alegerea este să lupţi sau ca ei să aibă o bombă nucleară, trebuie să faci ceea ce trebuie să faci”, a declarat presei preşedintele american, care va fi informat cu privire la conflict joi, zi de sărbătoare în Statele Unite, unde sunt luate cele mai sensibile decizii militare.

Ca reacție la solicitarea lui Trump, care cu o zi înainte ceruse Iranului să „se predea necondiționat”, liderul suprem iranian, Ali Khamenei, a declarat miercuri că țara sa nu se va preda „niciodată”. Armata israeliană, care a preluat controlul asupra spaţiului aerian iranian, îşi continuă totuşi ofensiva şi a anunţat joi o nouă „serie de atacuri asupra Teheranului şi a altor părţi ale Iranului”.

Acesta a cerut evacuarea satelor Arak şi Khondab la o sută de kilometri sud-vest de Teheran, situate în apropierea instalaţiilor nucleare, în vederea pregătirii atacurilor asupra acestora. Agenţia semi-oficială Mehr a anunţat că apărarea antiaeriană a fost activată în centrul Teheranului.

Declanşat la 13 martie de Israel, care susţine că Teheranul se apropie de „punctul fără întoarcere” în ceea ce priveşte achiziţionarea bombei atomice, războiul a făcut cel puţin 224 de victime în Iran, potrivit unui bilanţ oficial.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Salva de rachete şi drone lansate în replică de Iran a provocat 24 de morţi în Israel, potrivit guvernului, dar intensitatea lor a scăzut de la începutul săptămânii. Trump a asigurat că liderii iranieni au contactat SUA pentru a negocia, afirmând că „au sugerat chiar să vină la Casa Albă”.

Iranul a negat rapid acest lucru. „Niciun oficial iranian nu a cerut vreodată să se târască pe uşile Casei Albe”, a scris pe X misiunea iraniană la ONU.

SUA, care a desfăşurat un al treilea portavion, Nimitz, în zonă, este singura ţară care deţine bomba GBU-57, singura armă susceptibilă de a atinge inima adânc îngropată a programului nuclear iranian, la Fordo.

Miercuri, ayatollahul Khamenei, aflat la putere din 1989, a avertizat Statele Unite că orice intervenţie din partea lor ar duce la „daune ireparabile”. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat împotriva „oricărei alte intervenţii militare”, care ar avea „consecinţe enorme” pentru întreaga regiune.

De la 13 iunie, Iranul „a tras aproximativ 400 de rachete balistice” asupra Israelului, dintre care 20 au lovit zone civile, şi 1.000 de drone, potrivit cifrelor furnizate miercuri seara de un oficial militar israelian.

#Iran #rachete balistice #Trump

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.