Emisarul lui Donald Trump și ministrul iranian de externe au discutat de mai multe ori după atacurile Israelului, încercând o soluție diplomatică, relatează știrileprotv.ro.

Conform acestora, poziţia exprimată de ministrul iranian a fost că Teheranul nu va reveni la negocierile cu SUA asupra programului nuclear iranian decât dacă Israelul încetează bombardamentele asupra Iranului.

Discuţiile au abordat de asemenea o propunere a SUA transmisă Iranului la sfârşitul lunii mai şi care se referă la crearea unui consorţiu regional care să îmbogăţească uraniu pentru Iran în afara acestei ţări, o ofertă pe care Teheranul a respins-o până acum, considerând că dreptul său de a îmbogăţi uraniu în scopuri energetice proprii nu este negociabil.

Totuşi, conform surselor citate, discuţiile telefonice desfăşurate săptămâna aceasta între emisarul american şi ministrul iranian au fost cele mai substanţiale de când Iranul şi SUA au început în aprilie negocierile asupra programului nuclear iranian.

Un diplomat apropiat Teheranului afirmă că Araqchi i-a spus lui Witkoff că Teheranul „ar putea da dovadă de flexibilitate în problema nucleară” dacă Washingtonul ar face presiuni asupra Israelului pentru a pune capăt atacurilor aeriene.

Donald Trump ar fi aprobat planurile

În acest timp, potrivit mai multor mass-media americane, printre care CBS News şi The Wall Street Journal, citate joi de agenţia EFE, preşedintele american Donald Trump a aprobat planurile ce i-au fost propuse pentru o operaţiune militară în care SUA să se alăture Israelului în campania de bombardamente împotriva Iranului, dar nu a luat încă o decizie finală.

Miza implicării SUA în bombardamentele lansate vineri de Israel asupra Iranului este legată în special de lovirea instalaţiilor nucleare iraniene amplasate în subteran, mai ales uzina de îmbogăţire a uraniului de la Fordo. Pentru a lovi această instalaţie, care se află la circa o sută de metri sub un munte, Israelul are nevoie de bombe puternice anti-buncăr GBU-57, deţinute numai de SUA şi care în plus pot fi lansate numai de bombardierele americane B-2, de care aviaţia israeliană nu dispune, aşadar o asemenea operaţiune necesită implicarea directă a SUA.

#Iran #Israel #Negocieri #razboi #SUA

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.