Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

Consens Național: Femeile din Republica Moldova aleg să nască tot mai târziu, bărbații amână căsătoria

20 Iun. 2025, 08:04
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
20 Iun. 2025, 08:04 // Actualitate //  Realitatea.md

Femeile din Republica Moldova aleg să nască tot mai târziu. Anul trecut, vârsta medie a mamei la prima naștere a fost de 26,8 ani, cu aproximativ un an mai mare decât în 2023, când era de 25,3 ani. Peste jumătate dintre nou-născuții înregistrați în 2024 au fost aduși pe lume de femei cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani. Mamele din mediul rural nasc, în medie, la 25,4 ani, în timp ce mamele din mediul urban – la 28,7 ani, mai arată datele Biroului Național de Statistică.

Prezentă la emisiunea „Consens Național” de la Rlive TV, Olga Gagauz, directoarea Institutului Național de Cercetări Economice, a menționat că amânarea nașterilor este un rezultat al întârzierii formării familiilor.

„În Republica Moldova circa o treime din bărbați din grupul de vârstă 30-34 de ani nu au fost niciodată căsătoriți. Circa 15 la sută din femeile de aceeași vârstă, de asemenea, nu au fost niciodată căsătorite și nu sunt în relații. Asta înseamnă că aceste persoane nu pot și nici nu intenționează să devină părinți în viitorul apropiat. La noi persistă modelul de familie tradițională, unde capul familiei este bărbatul care trebuie să asigure familia din punct de vedere financiar și acest factor amână formarea familiei și are o influență asupra comportamentului nupțial al bărbaților și femeilor”, a explicat situația Olga Gagauz.

Potrivit Nataliei Plugaru, reprezentanta adjunctă a Fondului Națiunilor Unite pentru Populație în Moldova, întârzierea nașterilor poate fi explicată și prin creșterea nivelului de educație al bărbaților și femeilor, care petrec mai mult timp în sistemul educațional. Ulterior, urmează integrarea în câmpul muncii și focusarea pe carieră, ceea ce duce la amânarea formării familiei și a nașterii copiilor.

„Politicile statului nu trebuie să intervină pe decizia cetățeanului a de avea sau nu copii, dar pe eliminarea barierelor care pot duce la o astfel de decizie. Cum ar fi venituri, condiții stabile de muncă, o stabilitate politică și financiară, servicii de îngrijire a copiilor. Inclusiv stimulente financiare, dar nu de o singură dată, dar ca un ajutor pentru o perioadă mai lungă pentru creșterea copilului. Acestea ar crea o siguranță în rândul cuplurilor și familiilor că este sigur să facă copii, să-i crească în această țară pentru că sunt condiții și statul mă ajută”, a spus Natalia Plugaru.

Anul trecut au fost înregistrate în Republica Moldova 23 648 de nașteri, cu aproape 500 de nașteri mai puțin față de anul 2023. Datele Biroului Național de Statistică arată că în ultimii zece ani numărul nou-născuților a scăzut anual în medie cu aproape 1500 de copii. Experții afirmă că tendința se va menține și în următorii ani din cauza migrației populației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 13:40 // Slider //  Daniela Baranovschi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!