Președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu va participa la summitul BRICS din Brazilia, programat pentru 6-7 iulie, din cauza mandatului de arestare emis pe numele său de Curtea Penală Internațională (CPI). Anunțul a fost făcut miercuri de consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Yuri Ușakov, potrivit agenției Reuters.

Mandatul de arestare a fost emis în 2023, la peste un an de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina. CPI îl acuză pe liderul de la Kremlin de crimă de război pentru deportarea ilegală a sute de copii ucraineni.

Rusia respinge aceste acuzații și susține că nu recunoaște autoritatea Curții Penale Internaționale, deoarece nu a ratificat tratatul de la Roma. Kremlinul consideră că mandatul este „nul și neavenit”.

În 2023, Putin a evitat participarea la summitul BRICS găzduit de Africa de Sud, tocmai pentru a evita riscul arestării. Totuși, a fost primit oficial în Mongolia, deși și aceasta este membră CPI.

Yuri Ușakov a precizat că, și de această dată, președintele rus va participa de la distanță:

„Acest lucru se datorează anumitor dificultăți, în contextul cerințelor CPI. În acest context, guvernul brazilian nu a putut adopta o poziție clară care să permită președintelui nostru să participe la această reuniune”, a spus Ușakov.

Rusia va fi reprezentată la summit de ministrul de externe, Serghei Lavrov. Totodată, potrivit relatărilor din presa internațională, nici președintele Chinei, Xi Jinping, nu va fi prezent la reuniunea BRICS din Brazilia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Brazilia #BRICS #Putin

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.