Dosarul Energoalians din Moldova a făcut statele membre ale UE să elaboreze un acord privind interpretarea comună a anumitor articole din Carta Energiei, iar UE să se retragă din tratat. Proiectul deciziei, datată cu 25 iunie, urmează să treacă prin Consiliul UE și prin Parlamentul European.

Potrivit documentului, în 2021, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis o decizie în dosarul Komstroy, firmă succesoare a Energoalians, menționând că prevederile articolului 26 din tratat nu sunt aplicabile în cazul litigiilor dintre un stat membru al UE și un investitor dintr-o altă țară membră a comunității, în legătură cu o investiție, când chestiunea este examinată în interiorul Uniunii.

În pofida acestei hotărâri, instanțele de arbitraj au continuat să se declare competente și să pronunțe hotărâri în cadrul procedurilor de arbitraj în interiorul UE, invocând articolul 26 din tratat. Conform ciornei acordului, astfel de hotărâri nu pot produce efecte juridice și plata pentru despăgubirile acordate în urma lor nu poate fi executată.

Articolul 26 din Tratat se referă la modul de „reglementarea diferendelor dintre un investitor şi o parte contractantă, care prevede că dosarul poate fi judecat în instanțele sau tribunalele administrative ale părții contractante care este parte la diferend”.

„Punerea în aplicare efectivă a dreptului Uniunii este subminată de pronunțarea de hotărâri care încalcă dreptul Uniunii în cadrul procedurilor de arbitraj în interiorul UE. Prin urmare, există un risc de conflict între tratate, pe de o parte, și Tratatul privind Carta energiei astfel cum a fost interpretat de unele instanțe de arbitraj, pe de altă parte, care, dacă ar fi confirmat de instanțele unei țări terțe, ar deveni un conflict juridic de facto în cazul în care astfel de hotărâri ar exista în ordinile juridice ale țărilor terțe.

Potrivit jurisprudenței CJUE, riscul unui conflict juridic este suficient pentru a determina incompatibilitatea unui acord internațional cu dreptul Uniunii. Prin urmare, riscul unui astfel de conflict între tratate și Tratatul privind Carta energiei ar trebui să fie eliminat. Adoptarea unui instrument de drept internațional sub forma unui acord care să stabilească înțelegerea comună a părților la acordul respectiv cu privire la neaplicabilitatea articolului 26 din Tratatul privind Carta energiei ca temei pentru procedurile de arbitraj în interiorul UE ar contribui la eliminarea respectivului risc”, mai precizează oficialii europeni care au elaborat decizia.

Litigiul cu Energoalians se referă la procurarea curentului electric în anii 1990. Atunci, Moldtranselectro a cumpărat energie electrică din Ucraina prin intermediul unei companii înregistrate în Insulele Virgine Britanice, iar țara a acumulat datorii de 196 de milioane de lei.

Ulterior, întreprinderea a cedat datoriile companiei ucrainene Energoalians, despre care se spune că ar avea legături cu Veaceslav Platon. Un audit realizat în 2002 a constatat că am plătit cu 10,8 milioane de dolari în plus, iar după mai multe ședințe de judecată în Moldova, litigiile au fost transferate în Franţa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Decizia CJUE din 2021 punctează că hotărârile arbitrale sunt nule și nu pot fi aplicate oriunde în UE și este obligatorie pentru toate statele membre. Totuși, conform unui comunicat emis pe 28 iunie 2024 de Comisia Europeană, „jurisprudența clară a instanțelor Uniunii nu a fost întotdeauna respectată de tribunalele arbitrale, care au continuat să accepte competența și să pronunțe hotărâri în cadrul procedurilor intra-UE”.

Drept urmare, UE a decis să se retragă din tratatul privind Carta Europeană a Energiei, invocând că prevederile înțelegerii nu sunt compatibile cu obiectivele UE în materie de climă și cu pactul de la Paris. Consiliul și Comisia au trimis atunci două notificări scrise Guvernului Portugaliei, care este depozitarul oficial al tratatului, notificând retragerea, dar și au stabilit un acord formal privind interpretarea prevederilor.

De menționat este faptul că, potrivit org, Uniunea Europeană și statele sale, dar și alte țări, au semnat separat tratatul, iar printre țările care fac parte la acord se numără inclusiv Moldova și Ucraina.

Deși în 2023 instanța de la Paris a pronunțat hotărâre definitivă și a dat câștig de cauză Moldovei în dosar, în 2024 Guvernul a mai alocat 50.000 de dolari pentru achitarea avocaților vor apăra interesele în acest proces.

#acord #dosar #Energoalians #komstroy #UE

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.