Cetățenii moldoveni vor beneficia de o primă tranșă de 300 de milioane de euro din partea Uniunii Europene, bani destinați dezvoltării infrastructurii, sprijinirii întreprinderilor mici și mijlocii, dar și investițiilor în educație și alte domenii-cheie. Despre acest lucru a anunțat președinta Maia Sandu în cadrul emisiunii NordNews LIVE, difuzată pe 26 iunie 2025.

„Ne dorim să impulsionăm creșterea economică. Știm cu toții că trecem printr-o perioadă complicată, atât din cauza războiului din apropiere, cât și a crizelor cu care ne-am confruntat. Avem mare nevoie de sprijin pentru economia noastră”, a declarat șefa statului.

Potrivit Maiei Sandu, o parte importantă din această finanțare va fi investită în dezvoltarea infrastructurii, esențială pentru atragerea investițiilor și crearea de locuri de muncă. De asemenea, vor fi sprijinite întreprinderile mici și mijlocii, pentru a le facilita accesul la finanțare.

Sursa citată menționează că alte fonduri vor fi alocate domeniului educației și altor sectoare care pot contribui la creșterea competitivității și productivității.

„Tot ceea ce ne poate ajuta să devenim mai competitivi, să creștem productivitatea muncii și, respectiv, să avem o economie mai puternică – care să ofere cetățenilor rezultate și standarde mai bune de viață”, a subliniat Maia Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, pe 9 mai 2025, în cadrul vizitei comisarei europene pentru Extindere, Marta Kos, a fost lansat oficial Planul de Creștere pentru Republica Moldova. Prima tranșă, în valoare de 300 de milioane de euro, urmează să fie investită în sectoare-cheie pentru redresarea și dezvoltarea economică a țării, potrivit declarațiilor președintei Maia Sandu.

#bani #investitii #Maia Sandu #Moldova #UE

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a refuzat inițierea unui control privind respectarea regimului juridic al restricțiilor și limitărilor de către șeful Inspectoratului Național de Investigații (INI), Arcadie Catlabuga.

Sesizarea a fost depusă la 11 august 2026 și viza faptul că șeful INI ar fi utilizat adresa de email guvernamentală de serviciu și semnătura electronică de serviciu într-o cerere prealabilă privind dezmințirea unor informații false și repararea prejudiciului moral. Inspectorul de integritate Ina Ropot a verificat sesizarea și a solicitat informații de la Inspectoratul General al Poliției pentru a stabili dacă instrumentele de serviciu au fost folosite în interes personal.

IGP a explicat că adresele de email cu domeniul „@igp.gov.md” sunt create pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu și sunt configurate cu datele de identificare ale angajatului. La fel, semnătura electronică este atribuită titularului pentru utilizarea în cadrul circulației electronice a documentelor instituției.

Potrivit IGP, în situații legate de activitatea de serviciu, angajatul poate utiliza emailul și/sau semnătura electronică de serviciu inclusiv pentru remedierea unor situații care ar putea afecta demnitatea profesiei sau imaginea instituției. ANI a analizat și dacă aceste instrumente pot fi considerate „simboluri oficiale” în sensul Legii privind declararea averii și a intereselor personale. Legea interzice utilizarea, în interes privat, a simbolurilor oficiale legate de exercitarea funcției publice.

În cazul lui Catlabuga, inspectorul de integritate a concluzionat însă că utilizarea emailului și a semnăturii electronice de serviciu a avut loc în contextul exercitării funcției și nu există suficiente elemente care să demonstreze că acestea au fost folosite exclusiv pentru satisfacerea unui interes personal.

ANI precizează că simbolurile corporative ale MAI sunt, între altele, drapelul, diverse cruci, medalii și insigne, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 781/2020 și înregistrate în Armorialul General prin decret prezidențial.