Ce oferim în calitate de cadou în diferite țări? Cu siguranţă îţi pui această întrebare, mai ales dacă ai tangenţe cu businessul sau evenimente oficiale internaţionale. Răspunsurile le aflaţi în ediţia de astăzi a rubricii Arta protocolului în viaţă, realizată de Ariana Trofim, consultant certificat internaţional în etichetă şi protocol.

Un cadou bine ales spune cam aşa: am înțeles cultura ta şi îți respect valorile. Dar trebuie să ştiţi că ceea ce este potrivit într-o țară… poate fi complet greșit şi ofensator în alta.

Cadouri potrivite în business

Belgienilor le putem oferi ciocolată fină sau vin de calitate. Englezilor – vin sau ciocolată, dar ambalate discret. Pentru indieni florile sau o cutie mică de ciocolată sunt suficiente, dar mare atenţie la ambalaj, nu trebuie să fie festiv. Spaniolii se vor bucura să primească în dar ciocolată, un vin rafinat sau flori. Doar că număraţi atent florile să fie în număr impar.

Pentru cetăţenii americani cadourile perfecte sunt lumânările parfumate, suvenirurile istorice locale, iar pentru diplomaţi mai bine să alegeţi obiecte legate de Washington, D.C. Francezilor le puteţi dărui un obiect reprezentativ din ţara voastră, vor aprecia gestul, dar nicidecum un vin, pentru că gazda este cea care preferă să-l aleagă.

Cadouri nepotrivite în business

În business şi întâlniri oficiale trebuie să ştim ce este potrivit să dăruim, dar totodată, la fel de important este să ştim ce NU trebuie să oferim în dar, pentru a evita momentele stânjenitoare şi jenante care pot apărea. Printre regulile culturale esenţiale este să nu oferiţi în calitate de cadou obiecte ascuţite cum ar fi cuţite, foarfece sau umbrele. Acestea simbolizează ruperea legăturilor.

Nu oferi vin sau produse din porc musulmanilor. În Israel, informează-te bine şi evită mâncarea care nu este kosher. În Singapore, evită cadouri asociate cu înmormântările, iar în Cehia nu oferi daruri extravagante cum ar fi flori scumpe

În protocol, un cadou este mai mult decât un obiect – este un mesaj. Un mesaj despre ce înțelegi, ce respecți și cum construiești relații.

Arta protocolului în viaţă: Care este postura corectă şi poziţiile recomandate la întâlniri oficiale

#Ariana Trofim #eticheta #protocol

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.