În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, peste 35.000 de basarabeni erau deportați și duși în Siberia. Operațiunea regimului sovietic viza mai mult de 8000 de bărbați, 14.000 de femei, 11.000 de copii.

Deportările au afectat zeci de mii de oameni, careu au rămas fără averea agonisită o viață în Basarabia și au fost duși în Siberia sau Kazahstan. Oamenii exilați erau considerați „dușmani ai poporului” sau „elemente sociale periculoase”.

Unii dintre ei au reușit să revină peste ani, pe când alții au murit pe drum sau au rămas să își petreacă somnul de veci departe de casă. Pe cei care se stingeau în condițiile inumane din trenurile marfare în care erau urcați pur și simplu îi aruncau militarii în păduri sau în șanțuri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Istoricii afirmă că deciziile privind represiunea erau luate de liderii partidului și guvernului sovietic și erau acceptate la cel mai înalt nivel, personal de Stalin și un cerc restrâns de asociați. Represiunile urmau să insufle frica populației de guvernarea sovietică și să deznaționalizeze poporul.

Sovieticii au organizat trei operațiuni de deportări în masă din Moldova: în iunie 1941, iulie 1949 și aprilie 1951, iar pe lângă asta au provocat și foame organizată în Basarabia. Victime ale represiunilor au devenit în primul rând intelectualii, profesorii, elita vremii, oamenii politici care au colaborat cu partidele românești, clericii, reprezentanții anumitor confesiuni sau etnicii, dar și țăranii considerați bogați.

#Basarabia #deportari #represiuni #URSS #victime

Guvernul trebuia să ia măsuri cu câteva luni înainte pentru a preveni criza actuală de carburanți și gaze, consideră președintele fracțiunii Partidului Nostru, Renato Usatîi. Declarația a fost făcută înaintea ședinței plenare a Parlamentului, în contextul în care Guvernul a solicitat instituirea stării de urgență în sectorul energetic.

Renato Usatîi a spus că autoritățile puteau folosi rezervele statului sau împrumuturi pentru a procura motorină atunci când prețurile erau mai mici.

„În prima zi, când a fost blocată pentru prima dată strâmtoarea Ormuz, am spus: haideți, vă rog, din rezervele statului să folosim toate posibilitățile, toate sursele financiare, ca să procurăm motorină la acel moment, la prețul, dacă vorbim în lei moldovenești, puteam procura cu 20, cu 22 de lei, maximum 24 de lei per litru. Asta cu acest preț să ajungă la consumatorul final”, a declarat Usatîi.

Deputatul a afirmat că și în prezent autoritățile ar trebui să ia decizii înainte ca problemele să devină mai grave.

„Astăzi, când noi introducem starea de urgență, nu pentru a preveni o criză, dar când deja ne aflăm în criză, ei astăzi au nevoie de starea de urgență doar ca să se poată procura utilaj, să se poată procura gaze, motorină, fără licitație, adică pe o procedură mai scurtă”, a spus liderul fracțiunii Partidului Nostru.

Usatîi a dat și exemplul echipamentelor energetice care ar putea fi necesare în cazul unor incidente asupra infrastructurii din regiune. El a propus procurarea din timp a unui transformator de rezervă, chiar dacă acesta nu ar fi utilizat imediat.

„Nu vă jucați cu focul, cum spune cineva, procurați acum acest transformator să-l avem în rezervă. (…) Dar comandați-l astăzi, că 200-300 de mii de euro, ca să rămână toată țara fără curent electric, asta nu este o sumă, chiar o sumă mare, chiar pentru un stat sărac cum este Republica Moldova”, a declarat Renato Usatîi.

Totodată, el a cerut ca la identificarea soluțiilor pentru criza energetică să fie consultate și partidele de opoziție și reprezentanții sectoarelor afectate de creșterea prețurilor. Deputatul a mai spus că autoritățile trebuie să acționeze preventiv, nu doar după apariția unei crize, pentru a reduce impactul asupra populației și mediului de afaceri.