Igor Cujba, cunoscut în spațiul public și pe rețelele sociale sub pseudonimul „Americanul”, membru al Partidului Nostru, a declarat în cadrul emisiunii cu jurnalistul Gheorghe Gonța că îl susține necondiționat pe Renato Usatîi datorită sincerității și ajutorului real oferit oamenilor.

„În primul rând, el este sincer, ca mine. Mie îmi place omul acesta pentru sinceritatea lui. Chiar dacă uneori, din sinceritate, mai greșește și spune lucruri care poate n-ar trebui spuse, asta e stilul lui”, a afirmat Cujba.

Acesta a relatat o istorie emoționantă care l-a marcat și pe care a aflat-o de la prietenul său din Hîncești, Petru Dubrăveț:

„El avea grijă de o familie nevoiașă. Fetița din acea familie avea viciu cardiac, iar pentru tratament era nevoie de 25 de mii de euro. El l-a sunat pe un băiat din paza lui Renato Usatîi, cu care se cunoșteau din cariera lor sportivă. I-a povestit istoria și, după câteva zile acest băiat l-a sunat și i-a zis: „Vino să-ți dau banii”. Deci, nici nu s-au întâlnit cu Renato. Fetei i-au făcut operație la inimă. Cu ea e totul bine”.

Igor Cujba a subliniat că astfel de istorii sunt numeroase și că Renato Usatîi merită susținere nu pentru concerte sau imagine, ci pentru ajutorul concret oferit:

„Comparativ cu alții care au luat de la acești copii, că acestor copii operații trebuie să le facă statul, el a rezolvat problema statului. De-atâta eu îl susțin!”, a mai spus Igor Cujba.

#Igor Cujba #Partidul Nostru

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.