Prim-ministrul britanic Keir Starmer şi președintele francez Emmanuel Macron au cerut, joi, creșterea presiunii asupra președintelui rus Vladimir Putin prin noi sancțiuni, pentru a obține un armistițiu în Ucraina, informează The Guardian.

„Trebuie să ne reorientăm eforturile spre către pregătirea păcii, forțându-l pe Putin să vină la masa negocierilor (…) Această presiune coordonată va face diferența”, a declarat Keir Starmer.

Macron, la rândul său, a cerut „creșterea presiunii” asupra Rusiei.

Planurile de a constitui o forță care să garanteze securitatea Ucrainei după încheierea unui ipotetic armistițiu cu Rusia sunt gata, au dat asigurări Starmer şi Macron.

„Noi avem un plan care este pregătit pentru a fi pus în aplicare în orele ce vor urma (semnării) unui armistițiu”, a susținut Emmanuel Macron, potrivit antena3.ro.

Totodată, Keir Starmer a afirmat că „planurile sunt gata, iar noi le punem într-o perspectivă pe termen lung”.

Cei doi lideri au condus, de la centrul NATO din Northwood, Marea Britanie, o reuniune prin videoconferință a „coaliției țărilor voluntare”, care s-au angajat să garanteze un viitor armistițiu între Kiev şi Moscova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Macron #Rusia #sanctiuni #Starmer

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.