În primul semestru al anului curent, personalul Administrației Prezidențiale a cheltuit mai bine de jumătate de milion de lei pentru deplasările de serviciu efectuate în străinătate. În cazul a trei dintre aceste vizite, cheltuielile au fost acoperite de organizatori, transmite IPN.

Potrivit raportului de cheltuieli publicat de Președinție, în primele șase luni ale anului, președinta Maia Sandu și personalul Președinției au întreprins 33 de vizite oficiale în afara țării, cheltuind în total 516 mii de lei.

Cea mai costisitoare deplasare a fost efectuată la Cracovia, în Republica Polonia, în perioada 26–28 ianuarie 2025. Din delegație au făcut parte președinta Maia Sandu, consiliera prezidențială pentru politică externă și afaceri europene, Olga Roșca, precum și consilierul pe probleme de apărare și securitate națională, secretarul Consiliului Suprem de Securitate, Stanislav Secrieru. Pentru această vizită au fost cheltuiți 50,9 mii de lei din bugetul Aparatului Președinției. Din această sumă, 19,1 mii de lei au fost alocați pentru biletele de avion, 17,6 mii de lei pentru cazare, iar 14,2 mii de lei au fost cheltuiți sub formă de diurne.

Printre cele mai costisitoare deplasări se numără și vizita la Paris, Franța, desfășurată în perioada 7–12 martie 2025. Cheltuielile s-au ridicat în principal din costurile pentru diurne – 17,5 mii de lei, și cazare – 17 mii de lei. Pentru biletele de avion au fost achitați alți 11,3 mii de lei.

Cea mai ieftină deplasare în interes de serviciu a fost cea a șefului cabinetului președintei, Adrian Băluțel, la București, România, efectuată pe 16 februarie 2025. Aceasta a costat bugetul statului doar 1,4 mii de lei, întreaga sumă fiind alocată pentru diurnă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit raportului, trei dintre deplasările de serviciu au fost acoperite integral de către organizatori. Una dintre acestea a fost vizita la Berlin, Germania, desfășurată în perioada 20-21 ianuarie 2025. Din delegație au făcut parte consiliera președintei pe probleme politice, relații cu autoritățile publice și societatea civilă, Stela Jantuan, și consultantul principal din cadrul Direcției politică internă, Mihai Țurcan. Cei doi au participat la atelierul de lucru „Monitorizarea și combaterea dezinformării în procesele electorale”, organizat de partenerii externi.

Din bugetul total de 42,1 milioane de lei alocat Aparatului Președinției pentru anul 2025, aproximativ 7 milioane de lei sunt destinați serviciilor de protocol, deplasărilor externe, transportului, achiziției de utilaje și lucrărilor de reparație.

#cheltuieli #deplasări externe #Maia Sandu #Presedintia

Comerțul exterior al Republicii Moldova continuă să crească în 2026, însă diferența dintre ceea ce țara cumpără și ceea ce reușește să vândă peste hotare rămâne mare. În primele șase luni ale anului, Moldova a exportat mărfuri de 1,65 miliarde de euro și a importat de aproape 5 miliarde de euro, ceea ce a împins deficitul comercial la peste 3,33 miliarde de euro, scrie BANI.MD.

Datele Biroului Național de Statistică arată că, în ianuarie–iunie 2026, exporturile au însumat 1,6 miliarde de euro, în creștere cu 12,5% față de aceeași perioadă din 2025. Importurile au ajuns însă la 4,9857 miliarde de euro, după o creștere de 6,5%.

Deși exporturile cresc aproape de două ori mai repede decât importurile, decalajul acumulat este atât de mare încât balanța comercială rămâne puternic negativă. Deficitul a ajuns la 3,3352 miliarde de euro, cu 120,1 milioane de euro, sau 3,7%, peste nivelul din prima jumătate a anului trecut.

Altfel spus, la fiecare un euro obținut din exporturi, Moldova cheltuie aproximativ trei euro pentru importuri. Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi este de numai 33,1%, chiar dacă indicatorul s-a îmbunătățit cu 1,8 puncte procentuale într-un an.

În ceea ce privește structura exporturilor, creșterea nu este alimentată de reexporturi, ci de mărfurile autohtone. Exporturile de produse moldovenești au urcat cu 16,4%, până la 1,309 miliarde de euro, și reprezintă deja 79,3% din total. În schimb, reexporturile au scăzut ușor, cu 0,3%, până la 341,2 milioane de euro.

Agricultura a devenit unul dintre principalele motoare ale revenirii exporturilor. Livrările de cereale și produse pe bază de cereale au crescut de 1,6 ori, cele de semințe și fructe oleaginoase cu 41,5%, iar exporturile de grăsimi și uleiuri vegetale au fost de 2,3 ori mai mari decât în prima jumătate a anului trecut. Exporturile de articole prelucrate din metal au avansat cu 50,1%.

În schimb, unele sectoare tradiționale au mers în sens opus. Exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,2%, cele de energie electrică cu 36,3%, iar exporturile de vehicule rutiere s-au redus cu 17%. Inclusiv livrările de mașini și aparate electrice, cea mai importantă categorie în structura exporturilor, au coborât cu 1,4%.

Exporturile către Germania au crescut de 1,7 ori, cele către Italia cu 28,2%, iar livrările în Turcia cu 25,9%. Exporturile către Liban s-au majorat de 2,1 ori, în special datorită porumbului și bovinelor. În același timp, exporturile spre SUA s-au prăbușit cu 36,7%, cele către Georgia cu 39,4%, iar către Arabia Saudită cu 44,2%.

România rămâne cea mai importantă piață pentru mărfurile moldovenești, absorbind 27,3% din toate exporturile. Urmează Turcia cu 13,5%, Italia cu 9,9%, Cehia cu 8,6%, Ucraina cu 7,6% și Germania cu 5,4%. Doar aceste șase state concentrează 72,3% din exporturile Republicii Moldova.

Uniunea Europeană în ansamblu absoarbe 64,2% din exporturile Moldovei, în valoare de peste 1,059 miliarde de euro. În același timp, 55,2% dintre importuri provin din UE.

Pe partea importurilor, energia continuă să domine. Gazele și produsele industriale obținute din gaz reprezintă 10,6% din total, iar petrolul și produsele petroliere încă 9,4%. Importurile de produse petroliere au crescut cu 23,9%, iar cele de gaze cu 11%.

Achizițiile din Argentina au crescut de 9,4 ori, iar cele din Egipt de 3,9 ori. În același timp, importurile din Federația Rusă au avansat cu 25,8%. La polul opus, importurile din Kazahstan s-au prăbușit cu 83,6%, iar cele din SUA cu 21,3%.

Datele pentru luna iunie arată totuși o accelerare a exporturilor. Moldova a vândut peste hotare mărfuri de 274 milioane de euro, cu 18,7% mai mult decât în iunie 2025, în timp ce importurile au crescut cu 9,9%, până la 813,6 milioane de euro.

Chiar și în aceste condiții, numai în luna iunie deficitul comercial a fost de 539,6 milioane de euro. Practic, într-o singură lună, Moldova a cumpărat din exterior cu peste jumătate de miliard de euro mai multe mărfuri decât a reușit să exporte.