În prima jumătate a anului 2025, în Moldova au fost efectuate circa 3.500 de operații de protezare a șoldului și genunchiului, în creștere cu aproximativ 400 față de aceeași perioadă a anului precedent. Potrivit CNAM, cele mai multe intervenții au vizat genunchii – 2.450, urmate de șolduri – 1.018, și 9 operații la umăr.

Intervențiile chirurgicale au fost realizate în cadrul programului special de protezare a aparatului locomotor, finanțat din fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală (AOAM).

„Pentru cazurile tratate în șase luni ale anului curent în cadrul programului respectiv, Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) a alocat peste 232 de milioane de lei, în creștere cu circa 25 de milioane comparativ cu aceeași perioadă din 2024.

Suplimentar plăţii per caz tratat în cadrul sistemului DRG (sistem de clasificare în grupe de diagnostice), au fost alocate peste 8,5 milioane de lei pentru consumabilele costisitoare pentru intervenții de revizie la șold, genunchi și umăr, proteze individuale şi consumabilele necesare pentru reabilitarea pacienților cu tumori ale aparatului locomotor”, transmite instituția.

Operaţiile de protezare a articulaţiilor mari au fost realizate în 22 de instituţii medicale: Institutul de Medicină Urgentă, Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie, Institutul Oncologic, Spitalul Clinic Bălți, SCM „Sfânta Treime”, Spitalul Raional Edineţ, Spitalul Raional Soroca, Spitalul Raional Floreşti, Spitalul Raional Orhei, Spitalul Raional Ungheni, Spitalul Raional Hânceşti, Spitalul Raional Căușeni „Ana și Alexandru”, Spitalul Raional Cahul, Spitalul Raional Comrat „Isaac Gurfinchel”, SC „Balcombe” SRL, SRL „Medpharmconsult”, Spitalul Internațional „MEDPARK”, CMI „Cardiomed” SRL, SC „Repromed” SRL, ÎȘP „Incomed” SRL, SRL „Novamed Nord” și Spitalul Clinic Militar Central.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru anul 2025 au fost procurate 6671 de cazuri de protezare a aparatului locomotor în sumă de peste 460 de milioane de lei, inclusiv consumabile costisitoare de peste 31 milioane de lei. De intervenții de protezare beneficiază în mod gratuit toate persoanele asigurate care au indicaţii medicale pentru o astfel de operație şi se află pe listele de aşteptare.

#genunghi #Moldova #operații de protezare #sold

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.