Procesele de justiție nu trebuie periclitate, susține ministra justiției, după ce avocații au continuat greva anunțată. Potrivit Veronicăi Mihailov-Moraru, Uniunea Avocaților a revizuit decizia, după discuțiile de la minister, iar acum sunt prevăzute excepții, având în vedere că „greva este un drept și nu o obligație”. Aceasta a subliniat că, inițial, avocații erau obligați să participe la greva generală, transmite IPN.

Decizia finală aparține președinției, a remarcat ministra, menționând că a prezentat instituției prezidențiale rezultatul discuțiilor Ministerului Justiției cu avocații.

„O opțiune a fost ca această lege să fie promulgată și modificările să fie efectuate de următorul legislativ, iar a doua ar fi nepromulgarea și continuarea discuțiilor într-un grup de lucru”, susține Veronica Mihailov-Moraru.

Șefa de la justiție a precizat că nu cunoaște câte ședințe au fost amânate din cauza grevei.

„Nu cunoaștem câte ședințe de judecată au fost amânate, pentru că informația respectivă se introduce manual de fiecare instanță judecătorească. Însă din discuțiile pe care le-am avut cu conducerea sistemului judecătoresc, a procuraturii și a poliției situația în principiu este gestionabilă la moment”, a menționat ministra.

Ministra a adăugat că autoritățile respectă dreptul avocaților de a fi în dezacord cu anumite modificări legislative ce țin de Legea avocaturii, însă, în același timp atrage atenția că acest dezacord nu trebuie să pună în pericol funcționarea sistemului judecătoresc și dreptul cetățenilor trebuie să fie apărat în fața instanțelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Uniunea Avocaților convoacă Congresul extraordinar al avocaților pentru 25 iulie, iar până atunci, începând cu 15 iulie, au declarat greva generală a avocaților. Potrivit lor, acțiunea reflectă, „îngrijorările profunde ale corpului profesional față de amenințările la adresa exercitării libere și independente a profesiei, precum și a autoadministrării acesteia”.

Tot marți, 15 iulie, UA a cerut repetat președintei Maia Sandu să nu promulge modificările recente la Legea avocaturii.

Președinția a anunțat că urmează să examineze proiectul de lege privind modificarea Legii avocaturii, în termen de 14 zile, urmând ca decizia să fie comunicată public, conform procedurilor legale.

#avocati #greva #justitie #ministra

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.