Rețeaua Școlilor Model va fi extinsă la 90 de instituții de învățământ din întreaga țară. Inițiativa a fost lansată în 2023, când 35 de școli au fost selectate pentru prima etapă de renovare și modernizare. Acum, alte 55 de instituții se alătură rețelei, dintre care 24 sunt din municipiul Chișinău.

„Pentru a asigura un impact durabil şi eficient al investițiilor în modernizarea infrastructurii şcolare, instituțiile de învățământ incluse în Rețeaua Şcolilor Model, cu excepția celor din municipiul Chişinău, trebuiau să întrunească mai multe criterii: un număr minim de 400 elevi înmatriculați la momentul evaluării; terenul şi clădirile instituției să fie în proprietatea publică a autorităților administrației publice locale sau centrale.

Totodată, ca să fie incluse în rețea, școlile trebuiau să dispună de potențial de atragere a elevilor din localități învecinate”, transmite Ministerul Educației și Cercetării (MEC).

Pentru instituțiile din Chișinău au fost aplicate selectiv următoarele criterii, în funcție de specificul fiecăreia: terenul şi clădirile instituției să fie în proprietatea publică a autorităților administrației publice locale sau centrale; instituția să fie amplasată în zone cu extindere a ansamblurilor locative și cu suprasolicitarea rețelei educaționale din perimetrul respectiv; școala urma să dispună de capacități pentru a primi un număr suplimentar de elevi; necesitatea efectuării unor reparații capitale la clădiri sau infrastructură; asigurarea unei acoperiri echilibrate pe cele cinci sectoare administrative ale municipiului; performanța academică.

„MEC urmărește să transforme școlile selectate în centre educaționale moderne – cu infrastructură adaptată nevoilor elevilor și profesorilor, laboratoare performante, mobilier nou, echipamente digitale și condiții sanitare corespunzătoare”, a declarat ministrul Dan Perciun.

Modernizarea celor 90 de școli model necesită un buget estimat la 220 de milioane de euro. Până acum, autoritățile au identificat circa 155 milioane de euro din surse externe: 50 milioane euro de la Banca Europeană de Investiții; 35 milioane euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei; 15,5 milioane euro din partea Guvernului Norvegiei; 1 mln euro din partea Guvernului Poloniei; 0,5 mln euro din partea Guvernului Cehiei; 5,2 mln euro din partea UE; 20 milioane euro prin proiectul „Tranziția durabilă către eficiența energetică în Moldova (STEEM)”, implementat de Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în Domeniul Energeticii – (destinați pentru Școlile Model); 29,5 mln dolari de la Banca mondială, Proiectul „Îmbunătățirea Calității Educației” (EQIP).

Instituția precizează că pentru primele 35 de instituții incluse în Rețeaua Școlilor Model, deja sunt în curs de elaborare proiectele tehnice, iar unele lucrări sunt în desfășurare, inclusiv renovarea laboratoarelor STEAM, dotarea cu echipamente TIC și reabilitarea blocurilor sanitare, o cantină și o sală sportivă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rețeaua Școlilor Model este un program strategic al Ministerului Educației și Cercetării, care își propune să transforme școlile selectate în adevărate exemple de bună practică – atât prin infrastructură, cât și prin metodele moderne de predare. Inițiativa beneficiază de sprijinul Băncii Mondiale, al Uniunii Europene, Guvernului Poloniei, PNUD, UNICEF, dar și al unor companii private.

#extindere retea #Moldova #școli model

Un student român de doar 20 de ani a obținut un grant european de 60.000 de euro pentru un proiect care își propune să facă transportul public din Bălți mai predictibil. Șerban Pîrvulescu, originar din Oradea, student la Informatică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și fondatorul companiei de software Zexsoft, va dezvolta în municipiu o platformă bazată pe inteligență artificială.

În prima etapă, compania va crea o platformă care va colecta datele transmise de autobuzele și troleibuzele din Bălți echipate cu GPS. Datele vor fi analizate cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a estima mai precis momentul în care un mijloc de transport ajunge în stație.

„Vom crea o platformă de date, unde vom colecta date de la vehiculele care au deja GPS și vom folosi un instrument AI pentru a prezice când ajunge vehiculul în stație”, a explicat Șerban Pîrvulescu pentru BIHOREANUL.

Sistemul va avea și o componentă destinată autorităților locale din Bălți. Acestea vor putea simula diferite situații și analiza cum influențează transportul public schimbările din trafic sau variațiile de temperatură.

O altă componentă îi vizează direct pe călători. Informațiile generate de platformă vor fi integrate într-o aplicație de transport deja utilizată în Bălți și ar urma să fie afișate și pe panourile electronice din stații.

Proiectul va fi implementat până în decembrie 2026, iar sistemul va fi testat pe unul dintre traseele de transport public din oraș. Scopul este ca pasagerii să primească informații mai precise despre sosirea autobuzelor și troleibuzelor, iar transportul public să poată fi gestionat mai eficient.

Proiectul Urban Way, dezvoltat de Zexsoft în Bălți, este finanțat prin RAPTOR 2026, un program al EIT Urban Mobility. Acesta pune în legătură orașele europene care au probleme concrete în domeniul transportului cu startup-uri și întreprinderi mici și mijlocii care pot dezvolta și testa soluții tehnologice.

Zexsoft este singura companie din România selectată în cadrul ediției din 2026. În total, au fost alese 14 startup-uri și IMM-uri pentru proiecte în 14 orașe europene.

Pentru Șerban Pîrvulescu, proiectul din Bălți este și o ocazie de a testa tehnologia într-un alt sistem de transport. Compania sa lucrează deja la adaptarea Urban Way pentru Oradea și a colectat până acum aproximativ 10 milioane de puncte de date.

După finalizarea proiectului, autoritățile din Bălți vor putea decide dacă vor continua colaborarea cu Zexsoft și dacă soluția va fi extinsă în transportul public din municipiu.