Napoli, inima din sudul Italiei, un oraș care te va cuceri instant. Aici descoperi patria pizzei, simți istoria la tot pasul și tot aici te poți delecta cu locuri minunate, într-o atmosferă de vis. Acum, Napoli a devenit mai aproape de Moldova, odată cu lansarea unei noi curse Chișinău-Napoli, operată de compania aeriană FLYONE.

Fie că merg să viziteze familia, în vacanță sau într-o scurtă escapadă, pasagerii au primit cu mult entuziasm această nouă opțiune. Cursa directă le aduce atât rapiditate, cât și confort prin reducerea timpului de călătorie.

„În zona sudică sunt mai puține aeroporturi cu zboruri directe. Nouă nu ne este comod cu autocarul deoarece este o perioadă destul de lungă, mai ales cu copii, este incomod. Cum am văzut știrea că se deschide aeroportul în Napoli imediat am comandat bilete”, spune Ecaterina Bazatin, pasageră.

„Ador acest oraș foarte tare. Acolo ai de toate: munți, vulcan, mare, mâncare minunată. Este un oraș superb în care să călătorești”, afirmă Ivan Rotari, pasager.

„M-a atras posibilitatea să vizitez unele dintre cele mai frumoase locuri din lume din aproprierea orașului. Vorbim de Capri, coasta Amalfi, Postitano”, susține Igori Econom, pasager.

„Foarte comod, deoarece, inițial, căutam rute din București spre Napoli sau din Iași și ca sumă, ieșea mai mult decât zborul din Chișinău, iar ca timp era incomod, zbor de noapte trebuia să ne pornim din Chișinău. Îmi pare bine că anume în perioada când am avut nevoie s-a deschis această cursă”, a povestit Carolina Iacubenco, pasageră.

Pe lângă faptul că moldovenii beneficiază de o nouă oportunitate ca să descopere sudul Italiei, această cursă, de asemenea oferă și italienilor posibilitatea să călătorească în Moldova.

„Vin dintr-un oraș, care se află în apropiere de Napoli. Este vorba despre Salerno. Sunt bucuros că acum am creat o conexiune între regiunea mea și Moldova. Această nouă cursă joacă un rol important în dezvoltarea relațiilor noastre dintre țări. Sunt recunoscător Companiei FLYONE pentru asta”, a menționat Armando Pascale, șef adjunct al misiunii Ambasadei Italia în Republica Moldova.

Zborurile vor fi operate de două ori pe săptămână, în zilele de marți și vineri oferind pasagerilor o rută directă și confortabilă spre sudul Italiei.

„Compania FLYONE este încântată să inaugureze cel de-al șaptelea zbor nou în acest an și anume Chișinău-Napoli. Este o destinație importantă, deoarece cu toții cunoaștem că avem o diasporă considerabilă în Italia.

FLYONE este despre creștere, dezvoltare dinamism, și facem tot posibilul ca să facilităm accesul cetățenilor Republicii Moldova în Europa, să meargă la rude să-și viziteze prietenii, în scopuri de afaceri. Și, desigur, să aducem Moldova tot mai aproape de marea familie a Europei”, a conchis Ileana Puica, PR Manager FLYONE.

Napoli este un oraș intens și plin de viață. Este poarta către insulele Capri și Ischia, către ruinele din Pompei și vulcanul Vezuviu, precum și către celebra coastă Amalfi. Astfel, un zbor de doar 2 ore îți va deschide drumul spre cultură, familie și noi experiențe. Napoli te așteaptă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #FLYONE #Napoli

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.