Nu toți deputații trebuie să știe a scrie legi, afirmă liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, întrebat în ce mod poate contribui sportiva Anastasia Nichita sau dirijorul Nicolae Botgros la elaborarea legilor, odată ajunși deputați.

Acesta a mai spus că rolul deputaților este de a folosi expertiza lor specifică, provenind din diverse domenii precum sport, artă, medicină sau inginerie, pentru a analiza legile și a adăuga amendamente, nu pentru a le scrie. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei”, de la Jurnal TV.

„Avem o preconcepție în societate, și anume că toți care ajung în Parlament trebuie să știe toți a scrie legi. Iată asta este o abordare greșită. Vă spun: legile și proiectele trebuie să fie emanația executivului, pentru că acolo este memoria instituțională, acolo este birocrația în sensul bun al cuvântului. Acolo este nevoie de implicarea birocrației, a experților. Sarcina deputaților însă este, fie ei sportivi, fie din domeniul artei, fie medic, fie inginer, ca acea expertiză pe care o au ei în domeniile lor de competență, să o folosească atunci când analizează o lege. Chiar el, deputatul, poate veni cu proiecte de legi, poate veni cu amendamente”, a afirmat Grosu, potrivit jurnal.md.

Liderul PAS a mai spus că în Parlament este mare nevoie de persoane ca Anastasia Nichita pentru politicile care vor urma pe domeniul sportului, dar și de oameni ca Nicolae Botgros pentru acele proiecte care vor viza domeniul artistic.

„Noi am avut și vom avea inițiative dedicate sportului, promovării sportului de performanță, sportului de masă. Aici, Anastasia vine fix din domeniul sportului. Dacă vorbiți despre maestrul Botrgos, în muzică, atunci trebuie să vedem cum facem ca această activitate să fie una generatoare de venit, cum promovăm talentele, cum le motivăm. Deci, asta trebuie să facă deputații în Parlament, nu să stea zi și noapte să scrie ei proiecte de legi. Noi nu substituim executivul”, a mai subliniat speakerul legislativului.

Amintim că alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie curent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #Igor Grosu #PAS

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.