Fostul ministru de Interne și ex-lider al Platformei Demnitate și Adevăr Andrei Năstase a anunțat duminică, 20 iulie curent, că va candida independent la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Decizia a fost comunicată printr-un mesaj video publicat pe rețelele sociale, în care politicianul s-a adresat direct celor „dezamăgiți de partide și guvernare”.

Năstase a declarat că își asumă candidatura pentru cetățenii care nu se regăsesc în actuala ofertă politică și care, în opinia sa, sunt puși în situația de a vota din obligație, nu din convingere. El a invocat „nevoia unei alternative reale” în fața structurilor partinice actuale.

„Am decis să candidez independent pentru toți cei care nu sunt înregimentați partinic, pentru toți cei mințiți cu sloganuri frumoase și, apoi, umiliți prin legi strâmbe”, a spus Năstase în mesajul video. Acesta a fost însoțit de mai mulți susținători, semn al intenției de a-și construi o campanie cu sprijin civic.

Anunțul vine într-un context politic complicat, în care Platforma DA, formațiunea pe care a fondat-o și condus-o, a decis să nu participe la alegeri, invocând riscul dispersării votului proeuropean. În schimb, unii membri ai formațiunii candidează pe listele PAS. De altfel, Platforma DA a fost exclusă recent din Blocul „Împreună”, pentru că nu respectase regulile de funcționare, după ce și-a anunțat retragerea din cursă. Această decizie a slăbit și mai mult vizibilitatea formațiunii în peisajul electoral.

Andrei Năstase revine astfel pe scena electorală după eșecul de la alegerile prezidențiale din 2024, când a candidat tot independent și a obținut doar 0,64% din voturi. Cu toate acestea, el afirmă că va lupta în continuare pentru idealurile care au stat la baza mișcărilor de protest din 2015. Fost lider al Platformei Civice „Demnitate și Adevăr”, este cunoscut pentru implicarea sa în manifestațiile antiguvernamentale din ultimul deceniu. În 2018, a câștigat alegerile pentru Primăria Chișinău, dar rezultatul a fost invalidat, fapt ce a dus la formarea Mișcării de Rezistență ACUM.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Liviu Vovc a fost desemnat președinte interimar al Platformei DA după anunțul despre parteneriatul cu PAS

#alegeri parlamentare #Andrei Nastase

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.