Apar noi detalii în cazul agresiunii dintre două minore, petrecută în curtea unei instituții de învățământ, scenă la care au asistat pasiv mai mulți elevi. Potrivit ministrului Educației și Cercetării, Dan Perciun, fata agresată beneficiază de consiliere psihologică, iar ancheta privind circumstanțele incidentului este în desfășurare, scrie moldova1.

„Au avut loc discuții cu bunica. Suntem la dispoziția fetei, când se va simți pregătită să discute, să-i oferim tot suportul. În acest moment este în contact cu psihologul școlar pe care o cunoaște de mai mult timp și cu care are o relație”, a spus Perciun.

Ministrul a spus că, deocamdată, nu este clar ce a declanșat conflictul dintre cele două adolescente. Primele indicii sugerează că ar fi fost vorba despre o întâlnire organizată, iar autoritățile investighează modul în care zeci de copii, din mai multe instituții, au ajuns în același loc.

„Nu avem încă o claritate deplină. Cred că după discuțiile cu copiii va fi mai clar cum a fost posibil ca un număr atât de mare de copiii din multiple instituții de învățământ să fie prezenți toți în același loc. Se pare că au recepționat o invitație la acel eveniment”, a spus Perciun.

Lista elevilor implicați este în curs de completare. În paralel, vor avea loc discuții cu părinții acestora și cu administrațiile școlilor la care sunt înmatriculați.

„Reprezentanții Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică au luat legătura cu familia tinerei care se face responsabilă de organizarea acelui incident și încercăm să oferim și suport psihologic necesar copiilor care au nevoie de susținere în această perioadă. Așteptăm și concluziile anchetei poliției pe acest caz, pentru că aici, având în vedere gravitatea faptelor, poliția este implicată plenar”, a explicat Perciun.

În privința posibilelor sancțiuni, potrivit sursei citate, ministrul a precizat că acestea vor fi analizate în funcție de vârsta și implicarea fiecărui copil.

„Suntem la etapa identificării finale a listei acestora și depinde și de gradul de implicare a lor. În raport cu tânăra care a fost nemijlocit implicată în acel incident, examinăm atât posibilitatea aplicării unei răspunderi disciplinare, cât și sancțiuni contravenționale aplicabile eventual părinților”, a spus ministrul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 16 iulie, pe rețelele de socializare au apărut imagini cu o adolescentă umilită și bătută de către altă tânără, sub privirile mai multor minori care filmau totul. Conform Poliției, incidentul a avut loc în seara de 14 iulie. Poliția s-a autosesizat și a stabilit că tinerele s-au întâlnit pentru a clarifica anumite neînțelegeri. Inițial, copiii se aflau pe teritoriul unui liceu, iar după ce gardianul s-a apropiat de ei, au părăsit zona. Minora a fost agresată după gardul școlii. Oamenii legii au inițiat un proces penal și au identificat mai mulți tineri care au asistat la conflict.

Ancheta minorelor care sunt filmate în timp ce se bat: Directorul școlii vizate în scurgeri pe Telegram, reacționează

Planul de intervenție a Ministerului Educației împotriva bullyingului: ce se întâmplă acum în instituții de învățământ

#agresiune #Chisinau #incident #minore

Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat luni, 26 octombrie, că reprezentanţi ai Ucrainei, SUA, UE şi NATO se vor întâlni săptămâna aceasta la Bruxelles pentru a discuta despre garanţiile de securitate pe care le-ar putea primi ţara sa în perioada postbelică, în cazul unui acord de pace cu Rusia, relatează Antena3.ro.

Într-un interviu acordat postului de televiziune TSN, liderul de la Kiev a spus că această reuniune va avea loc „marţi sau miercuri”, dar nu a precizat dacă intenţionează să se deplaseze la Bruxelles pentru a participa la discuţii. Totodată, el a mai spus că UE va fi reprezentată „la nivel prezidenţial” şi NATO „la nivel de secretar general”.

Întrebat despre posibila participare a lui Volodimir Zelenski şi a emisarilor americani Steve Witkoff şi Jared Kushner la aceste discuţii, consilierul pentru comunicare al preşedintelui ucrainean a declarat agenţiei EFE că nu poate confirma în prezent acest lucru din cauza „unei schimbări de planuri ale părţii americane”.

Emisarii americani s-au întâlnit săptămâna trecută la Oslo cu Zelenski, apoi şi cu preşedintele rus Vladimir Putin la Sankt Petersburg. În urma acestor întâlniri, Rusia şi Ucraina au convenit să reia negocierile mediate de SUA, o reuniune trilaterală Ucraina-Rusia-SUA urmând să se desfăşoare în noiembrie.

Zelenski: „Garanțiile noastre de securitate sunt garanțiile noastre și nu pot fi dictate de ruși”

Referindu-se la această reuniune în acelaşi interviu acordat postului TSN, Zelenski a spus că doreşte să obţină armistiţii parţiale cu Rusia pentru oprirea atacurilor pe mare şi asupra infrastructurilor energetice, precum şi progrese către o întâlnire directă pe care i-o solicită lui Putin pentru a negocia încheierea războiului.

Implicarea NATO în asigurarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina va fi „fără îndoială” una din solicitările pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să le facă la viitoarele negocieri trilaterale de pace Kiev-Moscova-Washington, programate la începutul lunii noiembrie. Zelenski a subliniat drept prioritară necesitatea unor garanții de securitate solide pentru Ucraina, pentru încheierea unui acord de pace cu Rusia, informează Kyiv Independent.

„Garanțiile noastre de securitate sunt garanțiile noastre și nu pot fi dictate de partea rusă. Restricțiile impuse asupra armatei noastre și neutralitatea Ucrainei nu sunt discutabile”, a spus Zelenski, într-un interviu TV.

Astfel, dacă Ucrainei nu i se va permite să adere la NATO, țările europene și SUA ar trebui să fie de acord să extindă pactul defensiv al articolului 5 al Alianței Nord-Atlantice și la Ucraina.

Ucraina ar trebui, de asemenea, să mențină o armată puternică, după încheierea unui acord de pace.

„Cea mai bună, după părerea mea, este NATO plus o armată ucraineană puternică, ca parte a alianței”, a spus Zelenski. „Dacă avem suficiente resurse financiare, vreau să păstrăm armata la 800.000 de oameni. Noi decidem singuri cum va fi armata noastră. Dacă suntem în NATO, numărul poate fi de 800.000 sau mai puțin. Dar va fi o întrebare despre cine este dispus să finanțeze sau să co-finanțeze cu noi”, a precizat liderul de la Kiev.