Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

16 august 2026

China începe construcția celui mai mare baraj hidroelectric din lume

22 Iul. 2025, 16:59
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
22 Iul. 2025, 16:59 // Economie //  Realitatea.md

Într-o mișcare cu profunde implicații geopolitice și ecologice, China a demarat lucrările la ceea ce oficialii de la Beijing numesc „proiectul secolului”: un megabaraj hidroelectric pe fluviul Yarlung Tsangpo, în teritoriul tibetan. Premierul chinez, Li Qiang, a anunțat în weekend, la o ceremonie organizată în regiune, startul oficial al lucrărilor, relansând în același timp entuziasmul piețelor chineze, care au reacționat imediat la promisiunea unui nou colos energetic.

Cu un buget estimat la 1,2 trilioane de yuani (aproximativ 124 miliarde de lire sterline), proiectul prevede construcția a cinci centrale hidroelectrice în cascadă, care ar urma să producă anual peste 300 de milioane de MWh – de peste trei ori mai mult decât produce deja celebrul Baraj al celor Trei Defileuri, scrie The Guardian.

Informațiile oficiale sunt, însă, limitate. Nu s-a oferit un calendar clar al lucrărilor, iar estimările actuale depășesc semnificativ cifrele vehiculate în 2020, când barajul a fost introdus în al 14-lea plan cincinal al Chinei.

Yarlung Tsangpo devine Brahmaputra în India, înainte de a-și continua cursul spre Bangladesh, unde este cunoscut drept Jamuna. Intervențiile masive pe acest curs de apă provoacă tensiuni tot mai mari între China și vecinii săi din sud.

India și Bangladesh se tem că Beijingul ar putea reține sau devia apele fluviului, afectând accesul la apă pentru milioane de oameni. „China poate transforma oricând acest fluviu într-o armă, fie blocând, fie redirecționând cursul apei”, avertiza recent expertul sud-asiatic Neeraj Singh Manhas.

Autoritățile indiene și-au exprimat oficial îngrijorările încă din decembrie anul trecut, iar subiectul a fost discutat inclusiv la nivel de miniștri de externe în cadrul întâlnirilor bilaterale. China, însă, a dat asigurări că nu urmărește o „hegemonie a apei” și promite că va menține canalele de dialog deschise și va coopera în domeniul prevenirii dezastrelor naturale.

Zona aleasă pentru proiect este una deosebit de instabilă din punct de vedere geologic – cu alunecări de teren frecvente și risc seismic ridicat. În plus, regiunea găzduiește ecosisteme sensibile și specii rare de faună, fapt ce a atras critici dure din partea organizațiilor de mediu.

Premierul Li Qiang a declarat că „se va acorda o atenție specială protejării mediului pentru a preveni daunele ecologice”. Declarațiile oficiale nu au liniștit însă activiștii care acuză opacitatea autorităților și lipsa evaluărilor de impact publice.

De asemenea, grupuri tibetane – atât din exil, cât și din teritoriu – au atras atenția că proiectul va afecta locuri sacre aflate de-a lungul fluviului, iar relocările de populație nu sunt excluse. Astfel de proiecte anterioare, precum cel de pe râul Yangtze, au dus la strămutarea a sute de mii de persoane și au stârnit proteste rare în regiunea controlată strict de Beijing.

În 2023, sute de tibetani au fost arestați pentru că s-au opus construcției barajului Kamtok. Ei acuzau că proiectul amenință să înghită sate întregi și mănăstiri budiste vechi de secole.

China, cel mai mare emițător de carbon la nivel global, s-a angajat într-un program agresiv de extindere a energiei regenerabile, iar hidroelectrica joacă un rol central în acest efort. Totuși, în spatele promisiunilor legate de „energie curată” se profilează și o altă realitate: un instrument strategic prin care Beijingul își consolidează influența în regiune și controlează resursele vitale ale vecinilor.

Megabarajul de pe Yarlung Tsangpo este, așadar, mai mult decât un proiect energetic. Este o demonstrație de forță într-o zonă geopolitică fragilă, în care frontierele nu sunt doar trasate pe hartă, ci și prin albia râurilor de munte. Iar cine controlează apa, controlează și viitorul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 17:40
 // Categoria: Societate // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 17:40 // Societate //  Ana Panaguța

Tot mai mulți moldoveni își declară veniturile obținute din chirii. În primele șapte luni ale anului, au fost înregistrate 23.192 de contracte de dare în chirie a imobilelor, cu 35,1% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025.

Odată cu creșterea numărului de contracte, au crescut și încasările la buget. Statul a colectat 70,1 milioane de lei din impozitul pe venit achitat de persoanele care dau în chirie locuințe și alte bunuri imobile. Suma este cu 33,7% mai mare decât anul trecut.

Serviciul Fiscal de Stat spune că rezultatele vin și după verificările și acțiunile de informare desfășurate în acest an. Astfel, inspectorii au depistat 550 de persoane care dădeau imobile în chirie fără să-și înregistreze contractele.

În urma acțiunilor Fiscului, au fost înregistrate 553 de contracte. Totodată, 311 persoane au fost supuse controalelor fiscale. Acestea au dus la calcularea suplimentară a 445,3 mii de lei în impozite, 20,6 mii de lei penalități și aplicarea unor amenzi de 31,9 mii de lei.

Pentru cei care dau în chirie un apartament, o casă sau un alt imobil, impozitul este de 7% din suma lunară prevăzută în contract. Contractul trebuie înregistrat la Serviciul Fiscal în termen de șapte zile de la semnare, iar impozitul se achită lunar, până pe 25.

Aceleași reguli se aplică și celor care oferă locuințe în chirie prin platforme precum Booking sau Airbnb.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking