Turiștii care se află zilele acestea pe litoralul românesc se plâng că apa Mării Negre este rece ca gheața, din cauza unui fenomen de „upwelling”. Curenții marini aduc apă extrem de rece din adâncime spre țărm, susține Meteoplus.

Pe 22 iulie, apa mării a coborât brusc la temperaturi de 13-15 grade Celsius, din cauza unui fenomen natural numit upwelling.

„22 iulie . Apa mării s-a răcit în zona Constanța -Eforie. A revenit fenomenul de <upwelling>, curenții marini aduc apă extrem de rece din adâncime spre țărm. Temperatura apei mării a scăzut spre 13…15 grade, comparativ cu ziua de ieri când valoarea termică a fost de 24 grade Celsius”, a scris Meteoplus, pe FB.

Turiștii reclamă că apa este foarte rece și nu pot intra să se bălăcească.

„Te duci la mare, afară 40°C, în apă 18°C! Diferență de 22 grade. Mai bine te duci iarna: 6 grade afară, 6 grade în apă. Așa măcar nu ai șoc termic”, a scris un turist. „Când se va încălzi apa? În dimineața aceasta apa este extrem de rece. Nici nu am întrat azi în apă. E rece apa în Jupiter și bate tare vântul”, a spus altcineva. „Te dor articulațiile când intri in apă”, a adăugat altă persoană. „Din cauza largirii haotice a plajelor, curentii marini au luat-o razna și, din păcate, apa mării va fi tot mai rece, chiar si în lunile de vară ! Autoritățile au reusit sa distrugă litoralul românesc, dar și vacanțele noastre”, a spus alt turist. „În Vama Veche apa este extrem de rece. Este sloi, nu putem intra”, a adăugat alt internaut.

Upwelling-ul este un proces prin care curenții aduc la suprafața oceanului apă adâncă și rece. Upwelling-ul este un rezultat al vânturilor și al rotației Pământului, scrie National Geographic Society.

Pământul se rotește pe axa sa de la vest la est. Din cauza acestei rotații, vânturile tind să vireze spre dreapta în emisfera nordică și spre stânga în emisfera sudică. Acest fenomen este cunoscut sub numele de „efectul Coriolis” și este în mare parte responsabil pentru creșterea apelor în regiunile de coastă.

„Efectul Coriolis” cauzează, de asemenea, creșterea apelor în largul oceanului în apropierea Ecuatorului. Vânturile alizee de la Ecuator suflă apa de suprafață atât spre nord, cât și spre sud, permițând creșterea nivelului apelor mai adânci.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Marea Neagra

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.