Fructele și legumele sunt la mare căutare în această perioadă, dar odată cu ele cresc și riscurile pentru sănătate. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) lansează un apel la prudență și vine cu sfaturi utile pentru consumatori.

Pentru a garanta siguranța produselor agricole, ANSA implementează un program riguros de monitorizare a reziduurilor de pesticide și a conținutului de nitrați. În anul 2025, autoritatea urmează să preleveze 710 probe pentru pesticide și 30 de probe pentru nitrați în produse vegetale.

„Potrivit Regulamentului sanitar privind nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare, în acest an, monitorizarea nitraților se concentrează pe: salată tip iceberg, spanac (proaspăt, conservat, congelat sau înghețat), rucola, salată proaspătă și preparate pe bază de cereale prelucrate pentru copii”, informează ANSA.

De menționat este că pepenii verzi, pepenii galbeni și sfecla roșie nu mai sunt verificați pentru conținutul de nitrați, deoarece au fost excluși din lista produselor cu limite maxime admisibile.

În cazul depistării unor produse cu un conținut de nitrați peste limitele admise, ANSA intervine imediat prin interzicerea vânzării, intensificarea controalelor la producători sau comercianți și retragerea produselor nesigure, care pot fi redirecționate, dacă este cazul, spre alte utilizări, precum hrana pentru animale.

Autoritățile informează că în acest an nu s-au înregistrat produse cu depășiri ale conținutului de nitrați.

„Pentru a vă bucura în siguranță de gustul fructelor și legumelor de sezon, specialiștii în siguranța alimentară recomandă să cumpărați produse doar din locuri autorizate și înregistrate de ANSA, să evitați comercianții ambulanți de pe marginea drumurilor, să verificați ca produsele să fie curate, întregi și fără urme de mucegai sau dăunători, să solicitați documentele care atestă calitatea și siguranța acestora și să le spălați bine cu apă rece înainte de consum”, recomandă specialiștii.

Dacă suspectați o toxiinfecție alimentară provocată de consumul de fructe sau legume, acționați fără întârziere solicitând ajutor medical, depunând o petiție la ANSA pentru investigarea cazului și apelând linia telefonică 022-511-511 pentru orice sesizare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANSA #fructe #legume de sezon #recomandări

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.