La prima vedere pare doar o altă jucărie virală – un monstru din pluș, cu ochi mari, colți simpatici și un zâmbet ciudat. Dar Labubu nu este doar un trend trecător, ci un simbol al unei nevoi emoționale mai profunde, care atinge nu doar copiii, ci și adolescenții, și chiar tinerii adulți. În trecut am avut Gremlins și Hagi Vagi, iar acum Labubu pare să le continue linia.

De ce prind astfel de personaje cu aspect amenințător, dar drăgălaș, tocmai în momente de nesiguranță colectivă? La această, dar și alte întrebări, a răspuns psihologul Lilia Dubița.

„Jucăriile fac parte din copilărie ca visul și imaginația. Ele dezvoltă creativitatea, oferă siguranță emoțională și dau formă lumii interioare a copilului. Dar, pe lângă păpuși zâmbitoare și animăluțe vesele, au existat mereu și jucăriile-monstru. Acest tip de jucărie a reapărut ciclic în ultimii 30 de ani: Gremlins – populari în jurul anului 1990, Hagi Vagi – devenit viral în anii 2020 și iată – Labubu, jucăria-trend din 2025”, menționează psihologul.

Potrivit psihologului, Labubu nu este doar o jucărie „ciudată”, ci un mecanism prin care copilul sau chiar adolescentul încearcă să gestioneze frici nedefinite.

„Interesant este că toate seamănă între ele, pentru că au trăsături exagerate, ochi mari și o expresie care combină drăgălășenia cu amenințarea. Ele simbolizează o frică ascunsă – aceea pe care o simțeam, copii fiind, când intram într-o cameră întunecoasă. Din punct de vedere psihologic, jucăria monstru este o încercare de control. Copilul simte ceva ce nu poate explica – o frică, o nesiguranță – și o transformă într-un obiect. Acest mecanism funcționează uneori ca un suport emoțional, dar alteori, mai ales în lipsa unei explicații clare din partea adultului, poate intensifica anxietatea, în special la copiii cu o imaginație activă”, afirmă Lilia Dubița.

În loc să fugă de teamă, copilul o „îmblânzește” prin joacă. Totuși, fără sprijinul și explicațiile unui adult conștient emoțional, această experiență se poate transforma într-o sursă de confuzie sau anxietate intensificată.

„Jucăria Labubu, care astăzi a devenit virală nu doar printre copii, ci și printre adolescenți și tineri adulți, reflectă un fenomen mai profund: infantilismul emoțional al generației. Mulți tineri simt nevoia să revină la starea de copilărie, acolo unde e mai simplu, unde te poți agăța de o jucărie ca să-ți gestionezi neliniștea. La asta se adaugă și puterea marketingului: orice jucărie virală nu este întâmplătoare. Ea exprimă, adesea, o dorință colectivă de a simți ceva diferit, de a avea „ceva special”, adaugă ea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Fenomenul Labubu ne arată, încă o dată, că jucăriile nu sunt simple obiecte, ci purtătoare de sensuri emoționale și culturale. În spatele fiecărei alegeri aparent banale se ascunde o nevoie – de control, de exprimare, de apartenență.

„Ca psiholog, cred că părinții au responsabilitatea de a fi conștienți emoțional. Nu toate jucăriile monstru sunt periculoase, dar unele pot crea confuzie, frică sau blocaj imaginar. De aceea, recomandarea mea este: nu interziceți, ci însoțiți. Creați un cadru în care copilul să înțeleagă ce simte. Puneți accent pe jucării care susțin creativitatea pozitivă, empatia, construirea unui univers interior sigur. Copilul nu are nevoie doar de ceva „trendy”, ci de ceva care îl ajută să devină mai sigur pe sine”, a mai spus psihologul.

Labubu face parte dintr-o nouă generație de jucării care combină elemente de frică și drăgălășenie, devenind extrem de populară în 2025, în special pe rețelele sociale.

#jucarie #labubu #psiholog

Poezia, muzica, lectura și tradițiile au adus împreună sute de bălțeni de Ziua Limbii Române. În mai multe spații culturale din municipiu au fost organizate recitaluri, expoziții, ateliere și spectacole, toate dedicate limbii care îi unește pe românii de pe ambele maluri ale Prutului, transmite nordnews.md.

Aleea Clasicilor Culturii Naționale i-a întâmpinat pe vizitatori cu recitaluri artistice, expoziții și ateliere interactive. Biblioteca stradală i-a îndemnat pe oameni să redescopere lectura și frumusețea cuvântului scris.

„Evident că Limba Română este una dintre cele mai importante sărbători pentru poporul nostru românesc, pentru că prin cuvânt ne exprimăm. Cuvântul înseamnă tot ceea ce ne înconjoară, cuvântul înseamnă educație și, evident, prin cuvânt ne definim noi înșine”, a declarat Ludmila Savciuc, locuitoare a municipiului Bălți.

Pentru participanți, limba română înseamnă mai mult decât un mijloc de comunicare. Ea este parte a identității și a locului pe care îl numesc acasă.

„Eu cred că valorile naționale sunt tot ceea ce ne ține pe noi ca națiune. Cred că, în suflet, fiecare dintre noi are acest lucru. Tradițiile noastre trebuie să le păstrăm în suflet și să le transmitem mai departe”, a spus Larisa Carp, meșter popular.

„Pentru mine este important să vorbesc limba română, deoarece eu aici m-am născut, am crescut”, a declarat Felicia Tumuruc, interpretă.

Organizatorii spun că tocmai copiii sunt cei care vor duce mai departe limba română și valorile care o însoțesc.

„Mai ales cei care cresc acum sunt viitorul țării noastre, iar cei mai tineri trebuie să o vorbească și să o ducă mai departe. Toți o iubesc și îmi doresc, chiar îmi doresc, ca în fiecare zi să auzim limba română vorbită frumos”, a declarat Angelica Furtună-Taburceanu, conducătoarea artistică a ansamblului folcloric „Doinița”.

„Cetățenii Republicii Moldova să sărbătorească Ziua Limbii Române, pentru că știm cât a avut de suferit această limbă frumoasă a noastră. Noi, ca cetățeni, avem obligația să o transmitem din generație în generație, nu doar ca pe un mijloc de comunicare, ci ca pe o parte a sufletului nostru”, a declarat Viorica Furtună, director artistic al Palatului Municipal de Cultură din municipiul Bălți.

Ziua Limbii Române este marcată anual pe 31 august. Data amintește de adoptarea legislației lingvistice din 1989, când a fost oficializată revenirea la grafia latină.