După o perioadă de caniculă, România a fost lovită de furtuni violente. Un bărbat și-a pierdut viața, strivit de un copac în timpul unei curse de alergare în vârful muntelui. O altă persoană a fost găsită decedată în albia unui pârâu, iar în Piatra Neamț și Suceava, sute de oameni au fost nevoiți să își părăsească locuințele, lovite de viitură, transmite Observatornews.ro.

Copacii au fost doborâţi de rafale, iar drumurile au fost complet inundate.

Potrivit sursei citate, prima victimă era un sportiv în vârstă de 50 de ani, din București, care se afla împreună cu un grup de prieteni pe un traseu de alergare de 88 de kilometri din Bucovina. Furtuna, aflată sub cod portocaliu, l-a surprins în zona Masivului Giumalău, când mai avea aproximativ 20 de kilometri până la linia de finish.

„Eram cu un kilometru sau doi mai în faţă. Alerga cu încă trei alergători 04.23 A venit dintr-odată, a început să bată vântul foarte tare. Brutal, abia ne-am ţinut pe picioare”, a povestit un alergător.

Salvatorilor le-a luat aproape două ore să ajungă până la bărbatul peste care căzuze arborele uriaş. Misiunea a fost una dificilă, pentru că tot traseul de zeci de kilometri era blocat de copacii doborâţi de vântul extrem de puternic. Când au ajuns, nu au mai putut face nimic pentru a-i salva viaţa.

Cea de-a doua victimă a fost găsită decedată în dimineața zilei de luni, 28 iulie, în albia pârâului Neagara din județul Suceava, al cărui debit este crescut din cauza inundațiilor.

„Debitul apei este foarte crescut, iar echipajele vor interveni pentru accesul la victimă și evacuarea ei”, au declarat pompierii.

În după-amiaza zilei de duminică până luni dimineața, în județul Suceava au fost emise șase atenționări hidrologice și meteorologice cod roșu și două portocalii.

Sute de oameni, evacuaţi din calea apelor în Suceava

Forţa naturii nu a avut milă nici în Suceva. Sute de oameni au fost evacuaţi de către pompieri din calea apelor.

”Am vreo 69 de ani, am mai prins încă două viituri din astea, dar în aşa fel nu a fost. A intrat…dacă mai era 2 cm intra şi în casă. Apa până la brâu, peste un metru, un metru şi…a fost apa”, a spus un localnic.

Viceprimarul orașului Slatina, Gavril Niculeasa, a declarat că furtuna a afectat casele, drumurile și podețele au fost rupte.

„Apă peste tot, peste tot…atâta apă nu am văzut. Am câţiva ani, dar nu am văzut atâta apă”, a declarat Niculeasa.

Totodată, în unele zone din România, ploile puternice au fost însoţite de grindină de mărimea unei mingi de ping pong. În acelaşi timp, în Piatra Neamţ, ploaia torenţială a făcut ca un drum naţional să se inunde până la refuz. Pe drumurile din judeţul Dolj, din cauza vântului puternic, copacii au căzut peste maşinile care circulau pe şosea. Scenariul a fost asemănător şi în Botoşani, unde rafalele au doborât mai mulţi arbori şi smuls cu totul un acoperiş.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De marţi, 29 iulie, temperaturile coboară şi vor atinge valori mai mici decât cele normale pentru mijlocul verii, iar furtunile se vor extinde în toată România.

#inundatii #morți #Romania

Fenomenul climatic El Nino din acest an ar putea fi cel mai intens înregistrat vreodată, ameninţând să provoace condiţii meteorologice extreme la nivel global şi să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, scriu știrileprotv.ro.

Acest fenomen temporar, amplificat de încălzirea globală provocată de activităţile umane, va oferi o imagine a temperaturilor la care lumea se poate aştepta în mod regulat la sfârşitul anilor 2030, potrivit experţilor, scrie Agerpres, care citează AFP.

Ce este El Nino?

El Nino este o variaţie naturală a climei care determină creşterea temperaturilor de la suprafaţă în centrul şi estul Oceanului Pacific ecuatorial.

Acesta apare atunci când vânturile de est, care în mod normal reţin apele calde în vestul Pacificului, slăbesc temporar şi le permit acestora din urmă să revină la suprafaţă şi să se deplaseze către est.

Când temperaturile de la suprafaţă se menţin peste valorile normale timp de câteva luni, acest lucru provoacă mai multe furtuni deasupra regiunii, „ceea ce are repercusiuni asupra întregii atmosfere terestre”, a explicat Emily Becker, climatolog la Universitatea din Miami, SUA.

În consecinţă, clima devine mai caldă şi mai secetoasă în anumite zone, iar în altele mai răcoroasă şi mai umedă.

Unele efecte ale acestui fenomen sunt deja vizibile. Spre exemplu, perioada de secetă îndelungată şi intensă cu care se confruntă Indonezia a favorizat răspândirea incendiilor care au distrus sute de mii de hectare.

Cu iteraţii mai intense ale El Nino, „ne putem aştepta o înmulţire a acestor consecinţe”, a declarat pentru AFP Michelle L’Heureux, responsabilă în cadrul Centrului de prognoză climatică al Agenţiei Americane pentru Observarea Oceanelor şi Atmosferei (NOAA). Aceste repercusiuni nu sunt, însă, garantate, a precizat ea.

La ce să ne aşteptăm în acest an?

Temperaturile la suprafaţa mării în „Regiunea El Nino 3.4”, o zonă de referinţă din Pacific, se situează în prezent cu 2,6 grade Celsius peste media din ultimii 30 de ani, potrivit renumitului tablou de bord Climate Brink, care se bazează pe datele NOAA. Acesta sintetizează, de asemenea, previziunile, conform cărora fenomenul ar putea atinge în noiembrie un vârf de 3,9 grade Celsius, cu mult peste anomalia de 3 grade Celsius înregistrată în 2015, un an record.

Acest lucru ar trebui să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, impactul fenomenului El Nino fiind resimţit în principal în anul următor apariţiei sale.

Conform calculelor climatologilor Zeke Hausfather şi Andrew Dessler, El Nino ar putea să aducă o creştere medie a temperaturilor de 0,3 grade Celsius în 2027 la nivel mondial.

„Este ca o previziune a viitorului”, a explicat pentru AFP Dessler, profesor la Universitatea Texas A&M. Pe termen lung, o astfel de creştere ar fi de aşteptat abia în 2037.

Andrew Dessler a precizat, totuşi, că această încălzire se va concentra în principal în zona ecuatorială a Pacificului.

Mike McPhaden, cercetător în cadrul Laboratorului de Mediu Marin al Pacificului din cadrul NOAA, a oferit estimări similare.

„Nu este de neconceput ca în 2027 temperatura să se situeze cu 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale”, a declarat el pentru AFP.

Nu există o singură modalitate de a măsura fenomenul El Nino.

În februarie, NOAA a adoptat o nouă metodă de monitorizare a acestuia: Indicele Oceanic Relativ Nino (RONI), care compară anomalia de temperatură din „Regiunea 3.4” cu restul zonelor tropicale şi pe care agenţia îl consideră „mai clar şi mai fiabil”.

Conform acestei clasificări, NOAA a estimat că există o probabilitate de 69% ca fenomenul El Nino din acest an să fie cel mai puternic de la debutul înregistrărilor, în 1950.

Şi încălzirea globală?

Oamenii de ştiinţă sunt de acord că schimbările climatice amplifică efectele fenomenului El Nino.

Atmosfera noastră, încălzită de gazele cu efect de seră, conţine o cantitate mai mare de umiditate, ceea ce poate face ca ploile asociate fenomenului să fie mai intense. În schimb, acolo unde acesta provoacă deja secetă, poate usca şi mai mult solurile.

Nu există, însă, un consens cu privire la efectul de intensificare a fenomenului El Nino pe fondul schimbărilor climatice, chiar dacă încep să apară dovezi în acest sens.

Potrivit lui Mike McPhaden, încălzirea mărilor tropicale face ca vânturile care alimentează fenomenul El Nino să fie mai sensibile, ceea ce, prin convecţie, poate să accelereze dezvoltarea acestui fenomen.

Specialistul se bazează pe indicatori naturali ai climei din trecut, pe înregistrări meteorologice care datează încă din secolul al XIX-lea şi pe modele climatice pentru a-şi susţine concluziile: în ultimul secol, amplitudinea episoadelor El Nino ar fi crescut cu aproximativ 10%.