După o perioadă de caniculă, România a fost lovită de furtuni violente. Un bărbat și-a pierdut viața, strivit de un copac în timpul unei curse de alergare în vârful muntelui. O altă persoană a fost găsită decedată în albia unui pârâu, iar în Piatra Neamț și Suceava, sute de oameni au fost nevoiți să își părăsească locuințele, lovite de viitură, transmite Observatornews.ro.

Copacii au fost doborâţi de rafale, iar drumurile au fost complet inundate.

Potrivit sursei citate, prima victimă era un sportiv în vârstă de 50 de ani, din București, care se afla împreună cu un grup de prieteni pe un traseu de alergare de 88 de kilometri din Bucovina. Furtuna, aflată sub cod portocaliu, l-a surprins în zona Masivului Giumalău, când mai avea aproximativ 20 de kilometri până la linia de finish.

„Eram cu un kilometru sau doi mai în faţă. Alerga cu încă trei alergători 04.23 A venit dintr-odată, a început să bată vântul foarte tare. Brutal, abia ne-am ţinut pe picioare”, a povestit un alergător.

Salvatorilor le-a luat aproape două ore să ajungă până la bărbatul peste care căzuze arborele uriaş. Misiunea a fost una dificilă, pentru că tot traseul de zeci de kilometri era blocat de copacii doborâţi de vântul extrem de puternic. Când au ajuns, nu au mai putut face nimic pentru a-i salva viaţa.

Cea de-a doua victimă a fost găsită decedată în dimineața zilei de luni, 28 iulie, în albia pârâului Neagara din județul Suceava, al cărui debit este crescut din cauza inundațiilor.

„Debitul apei este foarte crescut, iar echipajele vor interveni pentru accesul la victimă și evacuarea ei”, au declarat pompierii.

În după-amiaza zilei de duminică până luni dimineața, în județul Suceava au fost emise șase atenționări hidrologice și meteorologice cod roșu și două portocalii.

Sute de oameni, evacuaţi din calea apelor în Suceava

Forţa naturii nu a avut milă nici în Suceva. Sute de oameni au fost evacuaţi de către pompieri din calea apelor.

”Am vreo 69 de ani, am mai prins încă două viituri din astea, dar în aşa fel nu a fost. A intrat…dacă mai era 2 cm intra şi în casă. Apa până la brâu, peste un metru, un metru şi…a fost apa”, a spus un localnic.

Viceprimarul orașului Slatina, Gavril Niculeasa, a declarat că furtuna a afectat casele, drumurile și podețele au fost rupte.

„Apă peste tot, peste tot…atâta apă nu am văzut. Am câţiva ani, dar nu am văzut atâta apă”, a declarat Niculeasa.

Totodată, în unele zone din România, ploile puternice au fost însoţite de grindină de mărimea unei mingi de ping pong. În acelaşi timp, în Piatra Neamţ, ploaia torenţială a făcut ca un drum naţional să se inunde până la refuz. Pe drumurile din judeţul Dolj, din cauza vântului puternic, copacii au căzut peste maşinile care circulau pe şosea. Scenariul a fost asemănător şi în Botoşani, unde rafalele au doborât mai mulţi arbori şi smuls cu totul un acoperiş.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De marţi, 29 iulie, temperaturile coboară şi vor atinge valori mai mici decât cele normale pentru mijlocul verii, iar furtunile se vor extinde în toată România.

#inundatii #morți #Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.