Un tânăr talentat și cu viitor promițător, așa este văzut astăzi interpretul Oleg Spînu, cel care a cucerit deja inimile a mii de oameni, a fost invitatul unui interviu realizat în cadrul videocastului „Fii cu Zina Bivol”, unde a împărtășit momente emoționante din parcursul său personal și profesional. Interviul va fi difuzat duminică, la 21:00, pe RLIVE TV.

Povestea sa de viață este emoționantă. Oleg Spînu a început să cânte de la o vârstă fragedă, câștigându-și primii bani pe străzile din Chișinău. Susținut de mama sa, care a crezut necondiționat în visurile lui, tânărul a transformat rugăciunile și ambițiile sale în realitate. A vorbit despre experiențele care l-au format, inclusiv participarea la concursuri precum „Românii au Talent” și „Vocea României”. Deși nu a ajuns în finala primului show, el consideră că a câștigat o experiență valoroasă, construind relații de prietenie cu artiști consacrați.

Cu modestie și sinceritate, Oleg Spînu a povestit și despre momentele dificile, cum ar fi despărțirea părinților săi, subliniind lecțiile învățate despre onestitate și comunicare în relații. Cu emoție în voce a discutat și despre viața sa de student la colegiu, experiența de a locui la cămin și provocările de a echilibra studiile cu cariera muzicală.

El a subliniat importanța simplității, învățată de la mama sa, care i-a spus mereu: „Ești Oleg din Corlăteni, băiat simplu, modest.” Tot mama a fost cea care l-a susținut să fie activ pe rețelele sociale.

„Când eram mai mic, postam videoclipuri pe TikTok, dar aveam doar câteva vizualizări. Când am ajuns la vreo cincizeci de vizualizări, mă simțeam așa umflat în pene,” a povestit Oleg, zâmbind.

Cu toate acestea, succesul nu a venit imediat. Tânărul a continuat să posteze conținut, dar fără rezultate notabile, până când contul său a fost chiar suspendat. Momentul de cotitură a venit când a decis să cânte pe stradă alături de o prietenă. Un trecător i-a filmat, iar videoclipul postat pe TikTok a strâns rapid sute de mii de vizualizări, un număr impresionant care l-a uimit atât pe Oleg, cât și pe mama sa.

Acesta a fost momentul în care mama sa a intervenit cu o idee decisivă: „Hai să facem cont nou de TikTok!” Deși inițial sceptic, Oleg Spînu a creat un nou cont, iar primul videoclip postat de mama sa a devenit viral peste noapte, acumulând peste un milion de vizualizări. Acest succes a marcat începutul ascensiunii sale în mediul online, propulsându-l în atenția publicului larg.

Tânărul artist are acum un vis, își dorește să atingă 100.000 de urmăritori pe Instagram și 300.000 pe TikTok până la majorat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Interviul nu s-a lăsat fără un moment special. Oleg Spînu a povestit cu recunoștință cum Zinaida Julea l-a contactat pentru a-l încuraja, un gest care l-a motivat să continue. Oleg Spînu spune că au fost și alți artiști care l-au susținut, printre ei se numără Gheorghe Țopa, care îl recomanda pentru evenimente, și Patric Hanganu, cel care la începutul carierei sale i-a dăruit un microfon, pe care Oleg Spânu îl mai are și astăzi. Interpretul spune că succesul său se datorează muncii, credinței și susținerii.

Pentru a urmări interviul integral cu Oleg Spînu și a descoperi poveștile și ai altor invitați ai videocastului, abonați-vă la canalul de YouTube „Fii cu Zina Bivol” și accesează site-ul bzevents.md.

#Fii cu Zina Bivol #interviu #muzica #Oleg Spinu #RLIVE TV

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.