Turismul rural din Republica Moldova are nevoie de sprijinul autorităților pentru a îmbunătăți infrastructura locală, a dezvolta atracțiile turistice și a diversifica serviciile și ofertele pentru vizitatori. Invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV au afirmat că odată cu retragerea din sector a unor parteneri de dezvoltare, statul ar trebui să dea dovadă acum de inițiativă pentru dezvoltarea sectorului.
Ion Ștefăniță, fondatorul proiectului Muzeul Țăranului, așteaptă mai multă implicare din partea Oficiul Național al Turismului. Potrivit lui, autoritatea de profil are sarcina să vină cu mai multe proiecte de susținere a antreprenorilor din sector.
„Avem nevoie de drumuri, indicatoare de direcționare, panouri informative și investiții. Acest lucru ar trebui să se facă prin comunicare între administrația publică locală și cea centrală pentru confortul băștinașilor și creșterea fluxului turistic. Când ai un proiect turistic în albia Nistrului ți se arată câteva articole și legi care interzic dezvoltarea acestei activități. Legea nu trebuie să fie restrictivă, dar să încurajeze business-ul la noi acasă”, a menționat Ion Ștefăniță.
Liliana Buzilă, președinta Consiliului de Administrare al Asociației Naționale pentru Turism Receptor și Intern din Moldova, consideră că autoritățile trebuie să simplifice procedurile birocratice pentru a susține un sector turistic care și-a dovedit deja viabilitatea.
„Nu putem nega aportul Ministerului Culturii în colaborare cu autoritățile locale, mai ales în cazul Orheiului Vechi unde sunt organizate diferite spectacole de operă, jazz și alte activități care atrag turiști. Despre aceste evenimente se știe și în afara țării și avem turiști care vin special să le urmărească. Spre exemplu, la Festivalul Lupilor nu mai sunt locuri de cazare încă din luna ianuarie la nici o pensiune din regiune”, a afirmat Liliana Buzilă.
Turismul rural din Republica Moldova se confruntă cu numeroase provocări care frânează dezvoltarea durabilă a sectorului. Cercetările din domeniu evidențiază drept principale obstacole lipsa drumurilor de acces și a transportului public spre pensiuni, precum și rețelele învechite de canalizare și apă potabilă. Pe lângă acestea, antreprenorii se lovesc de birocrație excesivă și reglementări rigide, care descurajează inițiativa privată. Totodată, resursele financiare limitate și dependența de granturi externe reduc capacitatea de investiții și dezvoltare pe termen lung.
