Alianța „Moldovenii” a inițiat o serie de mese rotunde naționale, în scopul organizării unor dezbateri publice privind programul de ieșire a Moldovei din criză și crearea condițiilor pentru dezvoltarea țării. Măsurile ar trebui să constituie prima etapă a implementării Strategiei de dezvoltare a Republicii Moldova prezentate în cadrul Summitului „Moldovenii”.

Dialogul deschis cu experți din diverse domenii va continua pînă la jumătatea lunii august și va permite includerea opiniilor celor mai importanți specialiști și practicieni în elaborarea versiunii finale a programului de modernizare a Moldovei, cu care Alianța „Moldovenii” va candida la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Prima Masă Rotundă Națională, care a avut loc la Chișinău pe 1 august, a fost dedicată temei „Modernizarea sistemului administrației publice pentru dezvoltarea statului de drept”. La aceasta au participat experți de renume în domeniul economiei și dreptului, care au discutat despre posibilitățile de optimizare a administrației publice și politice, de combatere a abuzurilor din partea guvernării și de formare a unei interacțiuni eficiente între stat și societate.

La dezbaterea publică au participat:

Denis Roșca, economist, lider al partidului Alianța „Moldovenii”;
Dumitru Roibu, lider YMCA Moldova, vicepreședinte al partidului;
Vasile Chirtoca, antreprenor și filantrop moldovean;
Dumitru Pulbere, jurist, fost deputat în Parlamentul RM, fost președinte al Curții Constituționale a RM;
Petru Railean, fost judecător al Curții Constituționale, doctor în drept, profesor;
Ion Simboteanu, avocat;
Bogdan Gangan, jurist, avocat;
Elena Mărgineanu, conferențiar universitar ULIM.

Participanții la dezbaterea publică au ajuns la concluzia că în Parlament trebuie să apară o forță capabilă să asigure transparența puterii, dialogul deschis cu societatea și elaborarea în comun a soluțiilor – condiții esențiale pentru dezvoltarea durabilă și modernizarea țării. În opinia lor, Alianța „Moldovenii” reprezintă o astfel de forță politică, care își asumă responsabilitatea de a uni moldovenii pentru construirea unui stat de drept.

Denis Roșca, liderul Alianței „Moldovenii”, analizând cauzele celor cinci crize bugetare, a menționat că „un funcționar public este întreținut de 2,68 angajați din sectorul privat. Aici nu este vorba de un surplus de profesori sau medici, dimpotrivă, în aceste domenii avem o lipsă; problemele se află în aparatul administrativ”.

Politicianul a propus măsuri de descentralizare a puterii, consolidarea capacităților administrațiilor locale și îmbunătățirea dialogului între stat și mediul de afaceri. „Legile trebuie să fie făcute astfel încît să fie confortabil să trăiești după ele, chiar dacă nu ești la putere”, a conchis Denis Roșca.

Ex-președintele Curții Constituționale, Dumitru Pulbere, a menționat că „data alegerilor, 28 septembrie, nu a fost aleasă întîmplător. Mandatul cîtorva judecători ai Curții Constituționale expiră, creîndu-se astfel condițiile pentru ca actuala putere să numească persoane loiale. În cazul unei înfrîngeri, alegerile ar putea fi chiar declarate nule. Deciziile Curții sînt definitive. Nimeni nu le mai poate contesta”.

În opinia avocatului Bogdan Gangan, „ese regretabil că toate partidele care ajung la putere încep cu reforma sistemului judiciar. Ne aflăm într-o stare de reformă continuă. Toate partidele care vin încearcă să subordoneze sistemul judiciar pentru a adopta legi convenabile și a numi persoane convenabile în diferite instituții”.

„Viitoarea guvernare trebuie să vină cu un program bine elaborat, nu cu idei părtinitoare. Nu se poate pur și simplu să se declare că vom schimba sistemul judiciar și că vom lupta împotriva corupției. Uniunea Europeană a afirmat clar: lupta împotriva corupției este simplă – trebuie să luptăm împotriva sărăciei. Dacă nu va mai exista sărăcie, nu va mai exista nici corupție”, a menționat Bogdan Gangan.

Petru Railean, fost judecător al Curții Constituționale, a remarcat că „politicienii noștri văd doar latura negativă a lucrurilor. Dacă vrei să fii om de stat, trebuie să ai viziune largă, să analizezi toate laturile, să nu te limitezi la da sau nu. Dacă ai ajuns la putere, dovedește prin fapte că ești mai bun decît predecesorii tăi. Nu distruge totul. Continuă tot ce este bun și corectează ce este rău”.

Ex-magistratul a mai vorbit despre rolul societății civile, precizând că în opinia sa aceasta trebuie să reprezinte poporul. „Societatea civilă trebuie să fie autentică, născută din popor, și nu formată din mercenari susținuți din exterior. Ea trebuie să servească intereselor publice, și nu scopurilor străine”, a puncta fostul oficial.

Omul de afaceri Vasile Chirtoca este de părere că „avem nevoie de o nouă Constituție, care să restabilească temelile juridice ale existenței Moldovei. O nouă Curte Constituțională, formată exclusiv din cetățeni ai Republicii Moldova, fără dublă cetățenie, trebuie să revizuiască multe decizii”.

„M-am alăturat colegilor care au fondat acest partid, deoarece am apreciat complexitatea ideologică și structura tridimensională a programului său. Acest program prezintă o interpretare serioasă a moldovenismului, incluzînd denumirea unică a țării, a națiunii și a limbii – fundamentele formării statului moldovenesc. Mai întîi trebuie rezolvate problemele economice. Fără o economie funcțională, Moldova nu va putea supraviețui ca stat”, a subliniat Vasile Chirtoca.

Următoarea Masă Rotundă Națională va avea loc pe 3 august. Ea va fi dedicată temei: „Educație, știință și cultură”.

Alianța „Moldovenii” invită experți, societatea civilă și toți cei cărora le pasă de viitorul Republicii Moldova să participe la discuțiile publice care urmează.

#Alianța Moldovenii #dezvoltare durabilă #masa rotunda

Prevederile reformei „Restart în educație” ar putea intra în vigoare abia în 2028 în municipiile Chișinău și Bălți, precum și în Găgăuzia. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a anunțat joi, 13 august, că a transmis Parlamentului un set de amendamente în acest sens. Potrivit ministrului, în restul țării reforma urmează să fie aplicată din 2027, așa cum prevede proiectul.

În cazul municipiului Chișinău, Perciun spune că anul suplimentar trebuie folosit pentru ca administrația municipală să demonstreze că actualul model de administrare poate soluționa problemele din școlile capitalei.

Printre problemele menționate se numără supraaglomerarea unor școli, în timp ce alte instituții au locuri disponibile, dar și dificultățile legate de incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale. Ministerul reclamă și existența plăților informale în școli, precum și faptul că milioane de lei alocate anual de la bugetul de stat pentru educația din Chișinău rămân nevalorificate.

Potrivit lui Dan Perciun, peste 90% din bugetul școlilor din municipiu este asigurat de Guvern.

„Chișinăul are profesori foarte buni, elevi cu rezultate foarte bune și multe instituții performante. Tocmai de aceea, credem că administrația municipiului trebuie să demonstreze că poate rezolva și aceste probleme sistemice”, a declarat ministrul.

În cazul municipiului Bălți, Ministerul Educației susține că a avut discuții constructive cu autoritățile locale și că, inițial, reforma ar fi putut fi aplicată din 2027. Totuși, pentru a avea o abordare uniformă în cele două municipii cu statut distinct, termenul propus este 2028.

În această perioadă, autoritățile din Bălți ar urma să pregătească trecerea școlilor la autogestiune financiară și să clarifice unele aspecte legate de delimitarea proprietăților.

Pentru UTA Găgăuzia, situația este diferită. Potrivit ministrului, reforma nu presupune schimbarea subordonării școlilor din autonomie, având în vedere prevederile legii speciale care reglementează statutul acesteia.

„În aceste condiții, considerăm rezonabil ca 2028 să fie anul intrării în vigoare a prevederilor reformei aplicabile UTA Găgăuzia”, a precizat Dan Perciun.

Reforma „Restart în educație” prevede trecerea școlilor din subordinea consiliilor raionale și municipale în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, prin intermediul Agențiilor Teritoriale pentru Educație (ATE).

În prezent, școlile sunt administrate de autoritățile locale prin direcțiile de învățământ. Aceste structuri urmează să fie înlocuite cu 35 de Agenții Teritoriale pentru Educație, care vor deveni fondatoarele școlilor primare, gimnaziilor, liceelor și instituțiilor de învățământ special. Grădinițele și instituțiile extrașcolare vor rămâne în administrarea autorităților locale.

ATE vor gestiona finanțarea școlilor, vor aproba numărul claselor și schemele de personal, vor stabili districtele școlare și vor monitoriza respectarea școlarizării obligatorii. Agențiile vor avea atribuții și în ceea ce privește infrastructura, bugetele instituțiilor, combaterea absenteismului și bullyingului, precum și sprijinirea copiilor cu cerințe educaționale speciale.

Odată cu reforma, școlile urmează să fie finanțate direct din bugetul de stat, în baza costului standard per elev. Bugetele instituțiilor și rapoartele privind executarea acestora vor fi publicate online.

Guvernul urmează să creeze cele 35 de ATE până la 30 octombrie 2026. Transferul școlilor și aplicarea noului sistem de finanțare sunt prevăzute, în restul țării, pentru 1 ianuarie 2027.

Ministrul Educației spune că direcția reformei rămâne neschimbată: calitatea educației nu trebuie să depindă de localitatea în care învață copilul.

Proiectul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua. Dan Perciun estimează că acesta ar putea fi votat până la sfârșitul lunii august sau la începutul lunii septembrie.