Republica Moldova se confruntă cu o dependență critică de importuri în sectorul comerțului cu fasole. În perioada iulie 2024 – iulie 2025, 98% din volumul total al comerțului extern cu fasole a fost acoperit prin importuri, în timp ce exporturile au reprezentat doar 2%, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, transmite BANI.MD.

Volumul total al comerțului extern cu fasole a fost de 125.350 kg, cu o valoare de 2,4 milioane lei. Importurile au însumat 123.100 kg în valoare de peste 2,36 milioane lei, la un preț mediu de 19,2 lei/kg. Exporturile, derulate exclusiv către România, au fost simbolice: 2.250 kg, în valoare de 43.846 lei, la un preț mediu de 19,5 lei/kg – ușor mai ridicat decât media importurilor, ceea ce indică un potențial de competitivitate al producției interne.

Importurile sunt masiv concentrate în lunile august 2024 și ianuarie 2025, când s-au înregistrat vârfuri de 92.675 kg, respectiv 24.043 kg. Restul lunilor au înregistrat volume mici și relativ stabile, între 307 și 982 kg. Exporturile s-au produs exclusiv în februarie 2025, semn al unei activități comerciale ocazionale sau a capacității reduse de export.

Ucraina este principala sursă de aprovizionare cu fasole, acoperind 94% din importuri, cu un volum de 115.368 kg și o valoare de 2,29 milioane lei, la un preț mediu de 19,9 lei/kg. Pe locul doi se află SUA, cu 7.732 kg importate, la un preț mult mai redus – 9 lei/kg, ceea ce reflectă probabil diferențe în calitate sau tipuri de fasole.

Exporturile Moldovei au avut un singur destinatar: România. Toată cantitatea exportată a fost realizată de GORGAN SRL, companie care deține monopolul în acest segment.

Pe partea de import, piața este dominată de câteva companii: BALU COMPANY SRL este lider, cu 57% din totalul importurilor (69.868 kg, 1,4 milioane lei, preț mediu 20,2 lei/kg); urmează VINTAGE DISTRIBUTION SRL (23.000 kg, 421.000 lei) și ANTURAJ CATERING SRL (22.500 kg, 463.000 lei), care operează în segmentul premium, cu cel mai mare preț – 20,6 lei/kg.

Un caz aparte îl reprezintă organizația caritabilă Fundația Christian Aid Ministries, care a importat 7.732 kg de fasole la cel mai mic preț – 9 lei/kg, posibil prin livrări umanitare sau regimuri fiscale preferențiale.

Concluziile analizei subliniază o vulnerabilitate majoră a pieței moldovenești în fața șocurilor externe, având în vedere dependența covârșitoare de un singur furnizor (Ucraina) și lipsa unei capacități interne de export. În același timp, discrepanțele mari de preț (între 7 și 20,6 lei/kg la import) indică o varietate calitativă importantă în piață, dar și un spațiu larg pentru dezvoltarea standardelor proprii.

Economistul recomandă ca măsuri urgente: stimularea producției interne de fasole, prin politici de sprijin pentru agricultori, diversificarea surselor de import pentru reducerea riscurilor geopolitice și construirea unei infrastructuri moderne de procesare și export, care să permită accesul constant pe piețele externe.

În concluzie, Moldova ar trebui să adopte o strategie pe termen lung de substituire a importurilor și de consolidare a securității alimentare, prin investiții în producția locală, dezvoltarea capacităților de export și reducerea dependenței de parteneri externi unici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#economie #export #fasole #import

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.