Peste 800 de persoane s-au înscris la ediția din acest an a Congresului Diasporei, care va avea loc, pe 15 august, la Palatul Republicii din Chișinău. La eveniment va fi prezentă și președinta Maia Sandu.

Subiectele care vor fi puse în discuție:

Integrarea europeană, cu premierul Dorin Recean în calitate de speaker;
Activism civic și lupta cu dezinformarea;
Tinerii din diaspora – liderii de mâine;
Implicarea diasporei în dezvoltarea locală;
Moldovenii din diaspora – ambasadori culturali ai RM în toată lumea.

Pentru Radio Moldova, reprezentanții Guvernului au subliniat că o atenție specială va fi acordată tinerilor plecați la studii peste hotare. Oficialii avertizează asupra riscului ca aceștia, odată integrați în țările-gazdă, să-și piardă treptat legătura cu Republica Moldova.

„Studenții sunt cei care trebuie ținuți aproape de R. Moldova. Noi, ca stat, nu vrem să pierdem legătura cu acești studenți. Tineretul foarte repede se integrează, cunosc limba țării în care au plecat și, în acest fenomen de globalizare, internaționalizare permanentă, noi trebuie să fim atenți. Sunt generații care nu mai cunosc limba română și, iată, noi avem acest risc să nu mai întoarcem această generație înapoi. Statul trebuie să construiască instrumente care sa aducă în vizor limba română, identitatea națională, tradițiile noastre. Trebuie să menținem această comunicare dintre R. Moldova și studenții plecați peste hotare”, a adăugat Ana Calinici.

În cadrul Congresului Diasporei vor fi prezentate și programe implementate de Biroul Relații cu Diaspora pentru a sprijini revenirea tinerilor acasă. Printre acestea se numără inițiativa prin care, într-un singur an, 28 de absolvenți de peste hotare au fost readuși acasă, fiindu-le oferite burse, mentorat și acoperirea cheltuielilor de transport.

La final, participanții vor adopta o rezoluție care să reflecte concluziile dezbaterilor și propunerile formulate în ateliere. Documentul va stabili prioritățile politicilor pentru următorii doi ani, fiind precedat de consultări publice și colectarea ideilor de la liderii și activiștii comunităților.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Congresul Diasporei este organizat de Biroul relații cu diaspora, cu suportul GIZ Moldova, UNDP Moldova, Agenției Elvețiane pentru Dezvoltare și Cooperare.

#Chisinau #Congresul Diasporei #Palatul Republicii #participanti

Inspectoratul General al Poliției susține că, în prezent, un singur angajat al Poliției este monitorizat în baza unei ordonanțe de protecție, după ce în spațiul public au fost lansate critici privind implicarea unor polițiști în cazuri de violență sau conflicte familiale.

„S-au adus anumite critici că mulți dintre polițiști sunt la evidență ca agresori, comit abateri și încălcări în sfera relațiilor familiale. Vă informez că, la moment, avem la monitorizare, doar în baza unei ordonanțe de protecție, un singur angajat al Poliției”, a declarat Alexandru Lupan, șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției.

Informațiile au fost prezentate în cadrul unor audieri organizate în contextul cazului de la Măgdăcești din 31 august, când un bărbat vizat de o ordonanță de protecție s-a deplasat la domiciliul comun și și-a împușcat soția, după care s-a sinucis. În urma tragediei, trei copii, dintre care doi minori, au rămas fără ocrotire părintească. Cazul a fost urmat de demisia directorului Inspectoratului Național de Probațiune.

Ce arată datele statistice

Datele prezentate de IGP arată că, în primele opt luni ale anului, poliția a înregistrat 13.747 de sesizări privind presupuse cazuri de violență în familie și conflicte familiale.

În evidența Poliției se află în prezent 7.249 de agresori familiali. În aceeași perioadă, au fost pornite 597 de cauze penale și întocmite 1.293 de procese-verbale contravenționale.

Polițiștii au emis, totodată, 4.766 de ordine de restricție de urgență, iar în 787 de cazuri au fost întocmite procese-verbale pentru încălcarea acestora.

La nivelul instanțelor, în primele opt luni au fost emise 817 ordonanțe de protecție, dintre care 692 sunt monitorizate electronic. Încălcarea prevederilor ordonanțelor de protecție a dus la pornirea a 400 de cauze penale.