„În programa școlară a școlilor moldovenești lipsesc multe lucruri care ne identifică ca stat”, a remarcat președintele Alianței „MOLDOVENII”, Denis Roșca, la deschiderea celei de-a șaptea runde de consultări publice pe care partidul le organizează de la începutul lunii august pentru a coordona cu comunitățile de experți Strategia de dezvoltare a Republicii Moldova.

A 7-a Masă rotundă națională a fost dedicată temei „Denumirea unică a țării, a națiunii fondatoare a statului și a limbii – baza dezvoltării statului moldovenesc” și a reunit istorici, sociologi și politologi.

„În ultima perioadă, observăm cum, prin utilizarea resurselor media și educaționale, are loc discreditarea brandului moldovenesc”, a declarat Denis Roșca.

„Astăzi, mulți copii nu știu cine sunt domnitorii, ce dinastii au condus Moldova, ce contribuție a adus Moldova la istoria diplomației, comerțului, culturii și științei”, și-a argumentat poziția liderul Alianței „MOLDOVENII”.

Profesor universitar, avocat Pavel Midrigan, a vorbit despre originea disputei privind identitatea moldovenească.

„Aceasta a apărut în perioada 1985-1990, cînd în societate s-a format un vid. A apărut nemulțumirea față de starea societății: noi veneam seara în magazine goale și, treptat, s-a format un sentiment de protest”, a explicat cunoscutul jurist.

El a amintit de discursul președintelui Academiei de Științe a României la Academia de Științe a Moldovei, care a declarat că limba moldovenească nu există.

„Academicienii noștri, cărora le plătim sume enorme, au tăcut cu toții”, a remarcat indignat decanul, îndemnând oamenii de știință moldoveni să cerceteze și să promoveze mai activ problemele privind originea națională, precum și să demaște cu curaj și încredere falsurile istorice, inclusiv în baza documentelor păstrate în arhivele din SUA și Italia.

Doctorul habilitat în științe politice Nicolae Țveatcov a atras atenția asupra conflictului juridic legat de legea din 31 august 1989 „Cu privire la funcționarea limbilor pe teritoriul RSS Moldovenești”.

„Găgăuzii, bulgarii, ucrainenii, evreii și alte minorități naționale pot studia limbile lor în conformitate cu această lege, dar cum se face că moldovenii, în conformitate cu aceeași lege, nu au posibilitatea de a studia limba moldovenească în propria țară?”, a întrebat politologul.

El a subliniat existența unei baze juridice și etnoculturale solide pentru lucrul cu limba moldovenească.

„77% din populația țării se identifică drept moldoveni, iar jumătate din țară recunoaște că vorbește limba moldovenească. În același timp, funcțiile-cheie sunt controlate de persoane care nu recunosc existența limbii moldovenești, ceea ce face imposibilă inițierea unei discuții pe această temă în instituțiile existente”, a constatat Nicolae Țvieatcov, cerând crearea unei structuri care să se ocupe de sprijinirea limbii moldovenești, dacă nu la nivel academic, atunci măcar la nivel de entuziaști și susținători, precum și a unei platforme digitale cu dicționare de bază integrate: explicativ, etimologic, de sinonime și antonime.

Despre importanța crucială a conformității dintre denumirea țării, etnia titulară și limba oficială pentru dezvoltarea cu succes a unui stat independent a vorbit un apărător devotat al identității moldovenești, președintele DAAC Hermes, Vasile Chirtoca.

„Am obținut declarația de independență, în care este menționat de mai multe ori pactul Ribbentrop-Molotov, un document poate nu foarte corect din punct de vedere istoric, dar tocmai datorită formării RSS Moldovenești a apărut baza teritorială pentru Moldova independentă de astăzi”, a adus unul dintre argumente filantropul și omul de afaceri.

Referindu-se la simbolul indo-european antic de pe steagul Moldovei – capul de taur, care semnifică soarele, el a explicat: „Acest simbol există doar pe steagul Republicii Moldova. Dar, în urma discuțiilor, taurul nostru a apărut pe pieptul vulturului valahilor. Este un simbol al faptului că valahii, românii, ne-au luat sub aripa lor”.

Chirtoca a dat exemple de apariție a unor noi standarde lingvistice: „A apărut limba croată, care este practic identică cu limba sîrbă. După aceea a apărut limba bosniacă, practic identică cu limba sîrbă, cu cîteva cuvinte din limba arabă și din Coran. Dar și mai interesant este că în 2017 a apărut limba muntenegreană, deși muntenegrenii și sîrbii sînt un singur popor”.

„Acestea sînt legi obiective. Denumirea țării, denumirea etniei majoritare și denumirea limbii trebuie să fie identice. Și acest lucru constituie unul dintre fundamentele dezvoltării unei țări mici”, a subliniat președintele DAAC Hermes.

Sociologul Ion Lupan a abordat tema unității civice în Moldova.

„Am lucrat la ziarul „Sfatul Țării”, am condus departamentul politic al ziarului parlamentar „Cotidianul” în anii ’90. Eram un tânăr naiv, care striga „Чемодан — вокзал — Россия”, conduceam organizația tineretului creștin-democrat al Frontului Popular. Dar când am vizitat 87 de țări și am lucrat în 14 dintre ele, am înțeles cât de toxic poate fi naționalismul și cât rău poate face unei națiuni”, a povestit din propria experiență profesorul, care lucrează în Marea Britanie.

El a propus extinderea înțelegerii identității moldovenești: „Când spun «moldovean», mă refer atît la bulgari, cât și la găgăuzi, și ruși – cu toții suntem moldoveni”. De asemenea, el a avertizat actuala guvernare să nu mai incite la divizare socială și națională.

Politologul, membrul Consiliului Național Politic al Alianței „MOLDOVENII”, Nicolae Pascaru, a propus eliberarea de pașapoarte moldovenești moldovenilor care locuiesc peste Prut, „pentru ca aceștia să se simtă ca acasă”. El a subliniat că datele recensămîntului populației din 2024 au confirmat stabilitatea identității moldovenești, în ciuda presiunilor externe și a românizării consecvente, precum și faptul că „moldovenii din străinătate creează diaspore moldovenești”.

„Am prieteni în Marea Britanie, Irlanda – ei se numesc moldoveni, nu români”, a subliniat fondatorul Asociației de Luptă Națională „Voievod”.

Rezumând discuția publică, vicepreședintele Alianței „MOLDOVENII”, Dumitru Roibu, a subliniat că „nu se pune problema dacă suntem sau nu moldoveni”. El a declarat că unul dintre obiectivele principale ale noii forțe politice este consolidarea și apărarea identității moldovenești, inclusiv prin anularea legilor care vizează denaționalizarea moldovenilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Propunerile formulate în cadrul celei de-a 7-a Mese rotunde naționale, la fel ca și cele anterioare, vor completa programul de acțiuni al Alianței „MOLDOVENII” pentru implementarea Strategiei sale de dezvoltare a Republicii Moldova.

La 15 august, partidul organizează ultima rundă de consultări publice cu experții și societatea civilă. La cea de-a 8-a masă rotundă națională se va discuta pe tema reintegrării și securității naționale.

P.