Curtea de Apel Centru a dispus azi, 19 august, aplicarea măsurii asiguratorii de limitare a activității pentru Partidul „Renaștere”, Partidul „Șansă”, Partidul „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” și Partidul „Victorie”. Restricția va fi în vigoare până la pronunțarea hotărârii definitive în dosarul intentat de Ministerul Justiției, care solicită recunoașterea acestor formațiuni ca succesoare ale Partidului Politic „Șor” și dizolvarea lor.

Pe perioada limitării, partidele vizate nu pot participa la alegeri sau referendumuri, nu pot desfășura campanii ori mitinguri, produce publicitate politică sau utiliza conturile bancare, cu excepții strict reglementate (decontări salariale, impozite și taxe).

Ministerul Justiției a înaintat cererea de chemare în judecată pe 11 august, în baza unei sesizări transmise anterior de Comisia Electorală Centrală. CEC a argumentat că aceste formațiuni ar continua activitatea Partidului „Șor”, declarat neconstituțional de Curtea Constituțională la 19 iunie 2023.

În iulie, Blocul „Victorie”, format din cele patru partide, a încercat să se înscrie în cursa pentru parlamentarele din 28 septembrie, însă cererea a fost respinsă de CEC pe motiv de afiliere cu oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și refugiat în Rusia.

#blocul Victorie #curtea de apel #Partidul Șor

Ucraina trebuie să ia măsuri concrete pentru a garanta drepturile maghiarilor din Transcarpatia înainte de deschiderea unor noi clustere de aderare la UE, a declarat premierul ungar Peter Magyar, transmit știrileprotv.ro.

Magyar a menționat că, în iunie, a fost încheiat un acord politic între guvernele ungar și ucrainean în ce privește drepturile în materie de educație, cultură, limbă și administrație ale maghiarilor din Transcarpatia, însă măsurile concrete promise nu au fost încă puse în aplicare, potrivit Agerpres.

Peter Magyar cere măsuri concrete din partea Ucrainei

Premierul ungar a adăugat că Partidul Tisza, pe care îl conduce, a sprijinit deschiderea primului și celui de-al șaselea cluster, însă capitole suplimentare ar trebui să fie deschise doar pe baza performanțelor în îndeplinirea criteriilor de aderare.

Magyar a dat exemplul Serbiei, care a început procesul de aderare acum 12 ani, dar pentru care au fost deschise doar două din cele șase clustere. El a amintit, de asemenea, că în Serbia trăiesc aproape 300.000 de maghiari, iar mulți dintre ei fac naveta în Ungaria la muncă sau studii, stând adesea ore întregi la coadă la granița Schengen.

„Din acest motiv (…) și din onestitate, nu este corect faptul că toată lumea cere acum să deschidem clustere pentru Ucraina, deși nu există niciun progres în negocierile privind primul și al șaselea cluster”, a arătat el.