Mai multe orașe europene au fost inspirate de Copenhaga, care îi răsplătește pe turiștii care se poartă frumos cu tururi gratuite pe canalele din oraș sau cu biciclete pe care să le folosească în timpul sejurului lor. Orașe – precum Berlin, Helsinki și Bremen – vor să adopte acest model.

Berlin ia în calcul să lanseze o inițiativă de recompensare a turiștilor începând de anul viitor. Astfel, cei care călătoresc în oraș cu trenul, își rezervă o vacanță mai lungă, aleg să mănânce preparate vegetariene și iau parte la activități prietenoase cu mediul vor fi recompensați cu discounturi la intrările la muzee, mâncare gratuită și biciclete pentru a se plimba prin oraș. Se așteaptă ca acest program să reducă diferența dintre dorința turiștilor de a fi mai responsabili și comportamentul lor efectiv. Autoritățile locale au sugerat că orașul va folosi aplicații mobile și sisteme bazate pe puncte pentru a eficientiza procesul de recompensare și implicare, colaborând totodată cu afacerile locale, transmite antena3.

Helsinki vrea să introducă propria sa versiune de recompensare a turiștilor. Este probabil ca accentul să fie pus pe turismul regenerativ și pe proiecte de restaurare a Mării Baltice, în colaborare cu alte destinații baltice și nordice. Programul ar încuraja turiștii să folosească transportul public și bicicletele, oferind recompense precum mese gratuite și tururi cu reducere, printre alte experiențe.

Un alt oraș german, Bremen, a introdus deja o campanie în cooperare cu Deutsche Bahn pentru a promova turismul durabil, având planuri de a folosi modelul CopenPay pentru dezvoltări viitoare. În varianta Bremen, turiștii care sosesc în oraș cu trenul sunt recompensați cu pachete-surpriză cu mici cadouri și vouchere de la diverse afaceri turistice locale.

Destinații populare de schi din Alpi, precum Via Lattea din Italia și Les Gets-Morzine din Franța, oferă, de asemenea, reduceri de până la 25% la abonamentele de schi în acest an vizitatorilor care ajung cu trenul.

Sistemul recompenselor este funcțional deja și în alte colțuri ale lumii.

De pildă, în luna iulie, cunoscută sub numele de „Iulie fără plastic”, turiștii, dar și rezidenții din Londra, au fost recompensați cu băuturi gratuite dacă participă la efortul de curățare al orașului.

În Elveția, turiștii care aleg să exploreze țara cu transportul public beneficiază de intrare gratuită la peste 500 de muzee cu un Swiss Travel Pass, precum și de reduceri de până la 50% la majoritatea căilor ferate montane.

De asemenea, primăvara trecută, Normandia a lansat un tarif cu emisii reduse de carbon, oferind o reducere de cel puțin 10% la intrarea în 90 de atracții și situri culturale. Acesta se aplică vizitatorilor care ajung în regiunea de nord a Franței cu autobuzul, trenul sau bicicleta și poate fi folosit la castele, muzee, monumente și parcuri, precum și pentru închirieri de biciclete, plimbări cu canoe și camere de tip escape room, printre alte activități.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#orase europene #turisti

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.