Medicina din Republica Moldova este, în ultimii ani, tot mai atractivă pentru străini. Numărul acestora a crescut considerabil, iar pentru serviciile din țara noastră vin pacienți din România și Italia, precum și din Ucraina, Germania, Elveția, Marea Britanie și SUA. Aceștia apelează la stomatologi, chirurgi și oftalmologi.

„Am primit o bună recenzie de la un prieten, care este moldovean, dar locuiește în Italia. A fost și el aici și mi-a sugerat să încerc. Am luat legătura cu clinica prin intermediul rețelelor sociale, am primit câteva sfaturi și am încercat. M-am simțit foarte bine”, a spus o pacientă din Italia, scrie moldova1.md.

Medicii confirmă creșterea numărului de pacienți străini. Au învățat și limba italiană pentru a comunica mai ușor cu ei.

„Factorii importanți care îi fac pe pacienți să aleagă Republica Moldova sunt medicii, pentru că avem medici specialiști, calificați, care pot face față, în mare parte, la toate problemele la care se adresează ei. Tehnologia modernă, acuma clinicile avansează foarte mult, investesc mult în aparataj, investesc mult în calificarea personalului”, a menționat medicul dentist, Andrei Mereuță.

Statisticile arată venituri de peste 60 de milioane de dolari, în 2024, din serviciile medicale oferite pacienților străini.

„Dacă vom merge în același ritm, la sfârșit de an vor fi în jur de 70-75 de milioane de dolari pe export de servicii medicale. Dacă până nu demult, până la COVID despre aceste servicii, practic, vorbeam despre turism medical prin intermediul diasporei, acum vorbim de servicii medicale pentru cetățeni care nu sunt rezidenți ai Republicii Moldova”, a declarat Natalia Ciobanu, președinta Consiliului Global de Turism Medical.

Republica Moldova, potrivit moldova1.md, valorifică în prezent doar 5% din potențialul său în turismul medical. Specialiștii estimează că Republica Moldova are perspective să ajungă la venituri anuale de 1,5 miliarde de dolari din servicii medicale oferite pacienților internaționali.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#medicina #Moldova #pacienti #străini

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.