Germania devine centrul industriei europene de armament, odată cu inaugurarea celei mai mari fabrici de muniție din Uniunea Europeană.

Germania marchează un moment istoric în industria de apărare a Uniunii Europene, odată cu inaugurarea celei mai mari fabrici de muniție de pe continent. Noua uzină, construită de gigantul german Rheinmetall în localitatea Unterluß, aflată lângă Hanovra, reprezintă o investiție strategică de aproximativ 500 de milioane de euro.

La ceremonia oficială de deschidere, programată pentru miercuri, 27 august, au participat personalități de prim rang: Armin Papperger, directorul general al Rheinmetall, ministrul german de Finanțe și vicecancelar Lars Klingbeil, ministrul Apărării Boris Pistorius, precum și secretarul general al NATO, Mark Rutte, potrivit presei germane.

Construcția fabricii a început la începutul anului 2024, iar lucrările au fost finalizate într-un ritm accelerat, pentru ca testele operaționale să înceapă deja în al doilea trimestru al anului 2025. Deși producția la scară maximă este prevăzută abia pentru 2027, obiectivul fabricii este impresionant: până la 350.000 de proiectile de artilerie pe an.

Complexul industrial include două clădiri majore: una dedicată fabricării obuzelor de artilerie de 155 mm, iar cealaltă pentru încărcare, asamblare și ambalare. Odată operațională, uzina va genera peste 500 de locuri de muncă, consolidând economia locală.

Planurile Rheinmetall nu se opresc însă aici. Începând cu 2026, compania intenționează să dezvolte și producția de artilerie cu rachete la aceeași locație.

În paralel, grupul german derulează proiecte similare în alte state europene: în Bulgaria sunt pregătite două fabrici pentru praf de pușcă, obuze și drone, iar în Lituania a fost semnat un acord pentru o uzină de muniție de 155 mm, în valoare de 260 de milioane de euro.

În plus, compania presează pentru accelerarea proiectului franco-german MGCS (Main Ground Combat System), menit să dezvolte noua generație de tancuri europene. Toate aceste investiții reflectă trendul ascendent al industriei de apărare europene în contextul tensiunilor geopolitice actuale și al creșterii cererii de muniție.

#Germania #munitie

Piața gazelor naturale din Republica Moldova înregistrează o scădere a volumelor tranzacționate, în timp ce prețurile rămân mai mari decât pe unele piețe europene. Potrivit unui raport al Comunității Energetice (Energy Community), volumele de gaze comercializate pe platforma BRM EST s-au redus cu 72% în prima jumătate a anului 2026, iar prețurile au depășit, în medie, cu aproximativ 5 euro/MWh cotațiile de pe piața din Grecia, scrie BANI.MD.

Datele arată că, în primul semestru al anului 2026, pe platforma BRM EST au fost tranzacționate 57 GWh de gaze naturale, comparativ cu 203,3 GWh în perioada de referință. În termeni absoluți, piața a pierdut 146,3 GWh din volumele tranzacționate.

Paradoxal, deși cantitatea de gaze comercializată s-a redus, numărul tranzacțiilor a crescut de la 87 la 245. Această evoluție indică o fragmentare a activității bursiere, cu mai multe operațiuni, dar cu volume medii mult mai mici.

O altă constatare a raportului privește diferențele de preț dintre piața moldovenească și cea regională. În perioada ianuarie 2025 – iunie 2026, gazele tranzacționate pe BRM EST au fost, în medie, cu 5,01 euro/MWh mai scumpe decât cele de pe platforma grecească EnExGroup, în segmentul pieței pentru ziua următoare.

Raportată la 1.000 MWh, această diferență echivalează cu aproximativ 5.010 euro. Totuși, comparația reflectă diferența dintre cotațiile bursiere și nu demonstrează că fiecare consumator din Republica Moldova a achitat suplimentar această sumă. Prețurile finale includ și alte componente, precum transportul, distribuția și costurile de furnizare.

Totodată, raportul mai arată că tranzacțiile spot pe BRM EST au avut loc în 73,8% dintre zilele primului semestru din 2026, comparativ cu 48,4% în perioada similară din 2025. Totodată, ponderea celor mai active cinci zile de tranzacționare a scăzut de la 76,3% la 30,6% din volumul total, ceea ce sugerează o distribuție mai uniformă a activității.

O contracție a fost înregistrată pe segmentul contractelor la termen, unde volumele s-au redus de la 549,4 GWh la numai 10,6 GWh.