Asociația Germană a Băncilor de Economii (DSGV) a anunțat că băncile europene au înregistrat debitări directe neautorizate în masă din conturile PayPal. Potrivit ziarului german Sueddeutsche Zeitung (SZ), plăți în valoare de aproximativ 10 miliarde de euro au fost blocate după ce sistemul de detectare a fraudelor al PayPal a eșuat, scrie BBC News.

Publicația a precizat că plățile au fost suspendate luni, după ce mai multe instituții de credit au raportat milioane de debitări directe suspecte provenind de la compania de plăți. DSGV a confirmat pentru BBC că au avut loc „incidente care au implicat debitări directe neautorizate inițiate de PayPal împotriva mai multor instituții de credit”.

BBC a contactat PayPal pentru comentarii. Compania a declarat pentru Reuters că „anumite tranzacții ale partenerilor noștri bancari și, posibil, ale clienților acestora” au fost afectate de o întrerupere temporară a serviciului.

„Am identificat rapid cauza și colaborăm îndeaproape cu partenerii noștri bancari pentru a ne asigura că toate conturile au fost actualizate”, a transmis un purtător de cuvânt al PayPal, potrivit antena3.ro.

DSGV a mai precizat că PayPal „a recunoscut defecţiunile” și a dat asigurări că problema a fost rezolvată.

„Tranzacțiile de plată către și de la PayPal funcționează din nou normal. Aceste incidente au avut efecte semnificative asupra tranzacțiilor de plată la nivel european, în special în Germania”, a adăugat organizația.

Totodată, DSGV a transmis că autoritățile de supraveghere au fost informate în legătură cu problemele apărute la PayPal.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit SZ, sistemul de filtrare al PayPal nu a funcționat corect luni, ceea ce a dus la trimiterea către bănci a unor debitări directe neverificate, împreună cu cele legitime.

În urma publicării raportului, acțiunile PayPal au scăzut cu 1,9% miercuri, notează BBC.

#PayPal #UE

Debitul de apă deversat în râul Nistru va fi redus de la 85 la 75 de metri cubi pe secundă, până la sfârșitul lunii august. Decizia a fost luată marți, 11 august, de Comisia Nistreană, după ce monitorizările au arătat o scădere continuă a volumului de apă din lacul de acumulare Novodnistrovsk.

Potrivit autorităților, prognozele pentru următoarele două luni nu indică precipitații suficiente în bazinul superior al Nistrului, în zona Carpaților, care ar putea îmbunătăți situația. Reducerea debitului are scopul de a păstra rezervele de apă pentru o perioadă cât mai lungă.

Decizia vine după ce, la 31 iulie, în cadrul unei ședințe extraordinare a Comisiei Nistrene, Republica Moldova și Ucraina au convenit să reducă deversările din lacul de acumulare Novodnestrovsk de la 100 la 85 de metri cubi pe secundă.

Potrivit autorităților, doar în primele nouă zile ale lunii august, nivelul apei din lac a scăzut cu încă 25 de centimetri, ajungând la 112,76 metri. Nivelul normal de retenție este de 121 de metri. În luna iulie, nivelul lacului a coborât cu aproximativ un metru.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a avertizat anterior că august și septembrie vor fi cele mai dificile luni din punct de vedere hidrologic, iar ploi mai importante sunt așteptate abia din luna octombrie.

Amintim că, la 28 iulie, Guvernul Republicii Moldova a instituit stare de alertă hidrologică pentru 30 de zile, în contextul secetei și al scăderii nivelului apei în râul Nistru.

Totodată, Comisia pentru Situații Excepționale a municipiului Chișinău a decis crearea unor grupuri de lucru sectoriale pentru monitorizarea stocurilor de apă și combustibil, precum și a capacităților de intervenție ale instituțiilor municipale.