România va construi, alături de colosul german Rheinmetall, o fabrică modernă de pulberi pentru muniţie, în oraşul Victoria, din judeţul Braşov. Contractul a fost semnat joi, 27 august, în Germania, în prezența Secretarului General NATO, Mark Rutte.

Investiţia de 535 de milioane de euro plănuită de Rheinmetall, unul dintre cei mai mari producători de armament din lume, ar urma să înceapă în 2026 şi să fie realizată în trei ani, creându-se astfel 700 de locuri de muncă directe în zonă.

Statul român, împreună cu Rheinmetall, va produce în România pulberea necesară industriei de apărare, atât pentru necesarul intern, cât şi pentru întreaga regiune.

Prin această investiţie, precizează Miniserul Economiei, România îşi asigură materia primă necesară industriei de armament şi un rol de jucător regional relevant în domeniu.

Pe de altă parte, gigantul european din domeniul apărării Rheinmetall a confirmat că intenţionează să producă praf de puşcă şi proiectile de artilerie de 155 mm în Bulgaria, în cadrul a două acorduri de tip joint venture cu o investiţie comună de peste 1 miliard de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rheinmetall, unul dintre cei mai mari beneficiari ai eforturilor Europei de a-şi moderniza capacităţile de apărare în urma invaziei Rusiei în Ucraina, a urmărit să încheie astfel de asocieri pe tot continentul, în încercarea de a-şi consolida capacitatea de producţie.

Rheinmetall investeşte în mai multe ţări europene pentru a crea noi capacităţi şi menţine alianţe cu alte firme din domeniul apărării, printre care Leonardo din Italia şi Lockheed Martin din Statele Unite, pentru a ajuta la satisfacerea cererii pe pieţele sale principale din Europa – Germania şi Ucraina.

#fabrica #Germania #Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.