Mai mulți tineri au ales universitățile din Republica Moldova pentru a-și continua studiile. Instituțiile de învățământ superior au înregistrat, după primele două tururi de admitere din acest an, o creștere de 7% a numărului de studenți înmatriculați, arată datele Ministerului Educației și Cercetării. În total, la această etapă, au fost acceptați 15.925 de studenți la programele de licență, cu 1.034 mai mulți decât în 2024, și 5.127 la programele de master.

„Cele mai mari creșteri la licență le-au înregistrat Academia de Studii Economice din Moldova (17,95%), Universitatea Tehnică a Moldovei (17,82%) și Universitatea de Stat din Moldova (14,53%). Astfel, la ASEM au fost înmatriculați 1.761 de studenți, cu 268 mai mulți decât anul trecut, la UTM – 3.538 de studenți (+535), iar la USM – 4.241 de studenți (+538)”, informează MEC.

Și alte instituții au raportat majorări: Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” – 4,55% (1.242 de studenți), Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice – 4,79% (197 de studenți), iar Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” a menținut același nivel, cu circa 1.000 de studenți înmatriculați.

În rândul instituțiilor private, Universitatea Liberă Internațională din Moldova a înregistrat o creștere de 10,89% la admitere. Totodată, se atestă descreșteri ale numărului de studenți la universitățile regionale și cele de forță.

La nivel național, locurile planificate pentru studii superioare de licență au fost acoperite în proporție de 89%, iar la master – în proporție de 94%. Mai sunt vacante 575 de locuri la licență și 179 la master, în special la domeniile Științe ale educației, Științe agricole, Inginerie, Științe ale securității și științele fundamentale.

Procesul de admitere continuă cu Turul III, programat pentru perioada 1–26 septembrie 2025. Candidații vor depune dosarul, cu actele în original, direct la o singură universitate și o singură specialitate, fără înregistrare online.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#MEC #Studenti #Universitati

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.