Un studiu recent realizat de psihologi evidențiază că numele unei persoane poate influența șansele de a fi angajată. Potrivit cercetării, indivizii care poartă nume cu consoane „moi”, cum ar fi Ana, Roma sau Ilie, sunt preferați de angajatori în comparație cu cei cu nume considerate „dure” ca Margarita, Gleb sau Cristina.

Fenomenul este explicat prin simbolismul sonor, conform căruia anumite sunete din limbă evocă asocieri de personalitate. Astfel, numele cu consoane fluide sunt asociate subconștient cu trăsături pozitive, precum bunătate, onestitate și spirit de echipă. În schimb, numele cu consoane puternice sunt percepute ca indicând o personalitate mai dură, autoritară sau chiar potențial conflictuală.

Cercetătorii au folosit un set de experimente inspirate din procesul de recrutare pentru a testa această ipoteză. Participanților le-au fost prezentate anunțuri de angajare care descriau candidatul ideal printr-un set de trăsături de personalitate. Ulterior, aceștia trebuiau să aleagă între doi candidați fictivi, diferențiați doar prin numele atribuit.

Rezultatele au arătat că, în mod constant, participanții au preferat candidații cu nume „moi”. Acest tipar a fost confirmat în mai multe variante ale experimentului, inclusiv atunci când candidaților le erau asociate fotografii.

Totuși, influența numelui s-a redus atunci când participanții aveau acces la informații vizuale și audiovizuale despre candidatul fictiv. În aceste situații, imaginea și comportamentul au devenit factori mai puternici decât sunetul numelui.

Studiul subliniază că efectul simbolismului sonor este mai pronunțat în etapele timpurii ale selecției, atunci când angajatorii analizează CV-uri și aplicații fără a avea un contact direct cu persoana. Aceasta înseamnă că numele ar putea influența inclusiv cine primește un interviu.

În literatura de specialitate există deja studii care arată că numele pot influența nu doar recrutarea, ci și percepția brandurilor sau a produselor. Fenomenul are la bază tendința oamenilor de a construi legături între sunete și trăsături abstracte.

Autorii cercetării recomandă angajatorilor să conștientizeze acest tip de influență și să acorde o atenție mai mare criteriilor obiective, pentru a limita posibilele prejudecăți. În același timp, descoperirile deschid un nou câmp de investigație asupra modului în care sunetele limbajului pot modela decizii sociale și profesionale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#angajati #angajatori #nume #studiu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.