Un studiu recent realizat de psihologi evidențiază că numele unei persoane poate influența șansele de a fi angajată. Potrivit cercetării, indivizii care poartă nume cu consoane „moi”, cum ar fi Ana, Roma sau Ilie, sunt preferați de angajatori în comparație cu cei cu nume considerate „dure” ca Margarita, Gleb sau Cristina.

Fenomenul este explicat prin simbolismul sonor, conform căruia anumite sunete din limbă evocă asocieri de personalitate. Astfel, numele cu consoane fluide sunt asociate subconștient cu trăsături pozitive, precum bunătate, onestitate și spirit de echipă. În schimb, numele cu consoane puternice sunt percepute ca indicând o personalitate mai dură, autoritară sau chiar potențial conflictuală.

Cercetătorii au folosit un set de experimente inspirate din procesul de recrutare pentru a testa această ipoteză. Participanților le-au fost prezentate anunțuri de angajare care descriau candidatul ideal printr-un set de trăsături de personalitate. Ulterior, aceștia trebuiau să aleagă între doi candidați fictivi, diferențiați doar prin numele atribuit.

Rezultatele au arătat că, în mod constant, participanții au preferat candidații cu nume „moi”. Acest tipar a fost confirmat în mai multe variante ale experimentului, inclusiv atunci când candidaților le erau asociate fotografii.

Totuși, influența numelui s-a redus atunci când participanții aveau acces la informații vizuale și audiovizuale despre candidatul fictiv. În aceste situații, imaginea și comportamentul au devenit factori mai puternici decât sunetul numelui.

Studiul subliniază că efectul simbolismului sonor este mai pronunțat în etapele timpurii ale selecției, atunci când angajatorii analizează CV-uri și aplicații fără a avea un contact direct cu persoana. Aceasta înseamnă că numele ar putea influența inclusiv cine primește un interviu.

În literatura de specialitate există deja studii care arată că numele pot influența nu doar recrutarea, ci și percepția brandurilor sau a produselor. Fenomenul are la bază tendința oamenilor de a construi legături între sunete și trăsături abstracte.

Autorii cercetării recomandă angajatorilor să conștientizeze acest tip de influență și să acorde o atenție mai mare criteriilor obiective, pentru a limita posibilele prejudecăți. În același timp, descoperirile deschid un nou câmp de investigație asupra modului în care sunetele limbajului pot modela decizii sociale și profesionale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#angajati #angajatori #nume #studiu

Italia și Spania au convenit joi, 22 octombrie, să elimine controalele reciproce la frontieră, introduse în urma crizei migratorii din Ceuta, unde peste 80.000 de migranți au intrat din Maroc la sfârșitul lunii iulie. Decizia vine după luni de tensiuni diplomatice între Roma și Madrid, marcate de acuzații reciproce și de suspendarea temporară a liberei circulații pentru anumite legături aeriene și maritime. Cele două guverne au decis, în schimb, să consolideze schimbul de informații pentru a asigura securitatea spațiului Schengen, relatează EFE și Agerpres.

Decizia a fost luată joi, în urma unei convorbiri telefonice între ministrul italian de Interne, Matteo Piantedosi, și omologul său spaniol, Fernando Grande-Marlaska. Discuția a fost stabilită după întâlnirea dintre premierul italian Giorgia Meloni și șeful guvernului spaniol, Pedro Sánchez, desfășurată în marja Consiliului European.

„Decizia, luată după o analiză atentă a situației, va fi însoțită de o consolidare a schimbului de informații pentru a garanta siguranța deplină a spațiului comun Schengen”, a transmis Ministerul italian de Interne.

Surse din Ministerul spaniol de Interne au confirmat acordul, precizând că Madridul nu va prelungi controalele aplicate pasagerilor care sosesc din Italia pe cale aeriană sau maritimă. La rândul său, Roma va pune capăt verificărilor impuse călătorilor proveniți din Spania.

Criza migranților din Ceuta a provocat tensiuni între Roma și Madrid Controalele au fost introduse după ce peste 80.000 de migranți au intrat în Ceuta din Maroc, la sfârșitul lunii iulie.

Italia a început verificările în aeroporturi și porturi la 1 august, pentru pasagerii care soseau din Spania. Măsura a fost prelungită ulterior de trei ori, autoritățile italiene invocând situația din Ceuta.

În replică, guvernul spaniol a introdus controale similare pentru călătorii proveniți din Italia. Măsurile au reprezentat o restrângere temporară a liberei circulații în spațiul Schengen pe rutele vizate.

Tensiunile diplomatice au crescut în septembrie, când Italia a decis să mențină verificările. La 15 septembrie, ministrul spaniol de Externe, José Manuel Albares, a calificat decizia Romei drept „rușinoasă” și „o măsură absurdă”.

La rândul său, ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a criticat reacția Madridului, pe care a descris-o drept „agresivă în mod inutil”. Peste 180.000 de călători, verificați de autoritățile italiene Potrivit datelor prezentate de Italia la 31 august, în prima lună de aplicare a măsurilor au fost verificați peste 180.000 de călători proveniți din Spania.

Autoritățile italiene au refuzat intrarea a 31 de persoane, printre care opt cetățeni marocani, și au arestat alte șase persoane. Înaintea acordului anunțat joi, guvernul italian decisese o nouă prelungire, cu șapte zile, a controalelor din porturi și aeroporturi, măsură care urma să expire în aceeași zi.

O soluție diplomatică fusese discutată cu o săptămână înainte, la Bruxelles, în cadrul întâlnirii dintre Giorgia Meloni și Pedro Sánchez. Cei doi lideri au convenit atunci ca miniștrii de Interne să stabilească modalitatea de eliminare a controalelor.

Prin acordul de joi, 22 octombrie, Roma și Madridul renunță la prelungirea verificărilor reciproce, urmând să intensifice cooperarea și schimbul de informații în materie de securitate.