Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat miercuri, 10 septembrie curent, în primul său discurs privind Starea Uniunii din cel de-al doilea mandat, că executivul european va propune un pachet de măsuri punitive împotriva Israelului, care include suspendarea sprijinului bilateral, sancțiuni împotriva miniștrilor extremiști și a coloniștilor violenți, precum și o suspendare parțială a Acordului de asociere pe partea comercială pe fondul crizei umanitare dezastruoase din Fâșia Gaza și a acțiunilor din teritoriile palestinene ocupate.
„Ceea ce se întâmplă în Gaza a zdruncinat conștiința lumii. Oameni uciși în timp ce așteptau să primească mâncare. Mame care își țin copiii fără viață în brațe. Aceste imagini sunt pur și simplu îngrozitoare”, a declarat von der Leyen în fața eurodeputaților, într-un hemiciclu în care europarlamentarii de stânga, inclusiv cei din grupurile S&D, Verzii și Stânga, poartă haine roșii în plen pentru a-și arăta sprijinul față de Gaza. Ea a adăugat că „foametea provocată de om nu poate fi niciodată o armă de război, iar „de dragul copiilor și în numele umanității, acest lucru trebuie să înceteze”.
Ea a condamnat și „sufocarea financiară a Autorității Palestiniene”, planurile de colonizare în zona E1 și „acțiunile și declarațiile celor mai extremiști miniștri din guvernul israelian, care incită la violență”, avertizând că acestea „indică o încercare clară de a submina soluția bazată pe coexistența a două state”.
Von der Leyen a precizat că sprijinul bilateral pentru Israel va fi suspendat, dar colaborarea cu societatea civilă israeliană și cu instituții precum Yad Vashem va continua. Totodată, Comisia va propune Consiliului „sancțiuni împotriva miniștrilor extremiști și a coloniștilor violenți” și „o suspendare parțială a Acordului de Asociere în ceea ce privește aspectele legate de comerț”.
Șefa CE a mai anunțat că luna viitoare va fi înființat un Grup al donatorilor pentru Palestina – inclusiv un instrument dedicat reconstrucției Fâșiei Gaza, într-un efort internațional împreună cu partenerii regionali.
Totodată, von der Leyen a reafirmat că Europa rămâne „o prietenă de lungă durată a poporului israelian”, condamnând atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 și cerând eliberarea imediată a ostaticilor. „Hamas nu își poate reclama vreodată o legitimitate – nici acum, nici în viitor”, a spus ea.
„Obiectivul Europei a rămas neschimbat: o securitate reală pentru Israel și un prezent și un viitor sigur pentru toți palestinienii. Trebuie să existe un acces nerestricționat la ajutoarele umanitare, sub toate formele. Și trebuie să intre în vigoare o încetare imediată a focului”, a subliniat von der Leyen, concluzionând cu faptul că „pe termen lung, singurul plan realist de pace este unul bazat pe două state, care conviețuiesc în pace și securitate”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține primul său discurs privind starea Uniunii de la realegerea sa în funcție și al cincilea de când s-a instalat la Berlaymont, în 2019. În intervenția sa, șefa Comisiei Europene face bilanțul activității de la începutul noului mandat și trasează direcțiile de acțiune pentru viitor.
Temele centrale includ relațiile transatlantice și acordul comercial cu Statele Unite, sprijinul continuu pentru Ucraina în fața agresiunii Rusiei, consolidarea apărării și securității europene, pregătirea viitorului buget multianual al Uniunii post-2027, prosperitatea și competitivitatea durabilă, tranziția verde și digitală, precum și protejarea democrației și a valorilor fundamentale.
Dezbaterea anuală privind starea Uniunii oferă eurodeputaților ocazia să evalueze activitatea Comisiei și să își exprime propriile priorități politice pentru anul următor, contribuind astfel la conturarea direcțiilor strategice ale Uniunii.
Potrivit unei evaluări a Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), din cele 255 de inițiative anunțate de Comisia Europeană începând cu 1 ianuarie 2025, în cadrul celor șapte priorități strategice din programul său pentru actualul mandat (2024–2029), 163 au fost deja propuse, însă doar 16 au fost adoptate de co-legiuitori. Alte 147 de propuneri se află încă în curs de negociere între Parlament și Consiliu, dintre care 101 evoluează în ritm normal, 24 sunt aproape de adoptare, iar 22 sunt blocate sau înaintează foarte lent.
